Număr de credite: 7 Antropologie / 5 Sociologie

Cod: ALR1103

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 1, licență, Antropologie și Sociologie

Regim opţional: materie opțională pentru Resurse umane

Erasmus: profesorul oferă tutorat pentru studenți Erasmus

Curs

1. Prezentare generală a antropologiei ca ştiinţă

Teme: Începuturile antropologiei: antropologia ca ştiinţă generală a omului.

Antropologia modernă şi subramurile ei. Tradiţii disciplinare de studiere a culturii şi

societăţii. Legăturile antropologiei cu alte știinţe sociale şi umane.

Termeni şi concepte: antropologie filosofică, antropologie fizică, antropologie

lingvistică, antropologiei socio-culturală, etnologie, etnografie, antropologie aplicată

2. Perspectiva antropologiei socio-culturale

Teme: Obiectul clasic al antropologiei socio-culturale şi transformările acestuia.

“Celălalt” înţeles prin diferenţa culturală. Cercetarea de teren în antropologie şi

specificul ei metodologic. Cercetarea antropologică între “antropologia din fotoliu” şi

antropologia “întoarsă acasă”.

Termeni şi concepte: identitate/alteritate, “primitiv”, indigen, arhaic, cercetare

de teren, cercetare de comunitate, observaţie participativă, emic/etic, “lentila”

antropologică, “studying-up”/”studying down”, perspectiva holistă

3. Sensuri ale “culturii” în antropologie

Teme: Sensuri generale ale “culturii”: cultură şi identitate colectivă; cultura “înaltă”

versus cultură “de mase/pop”; opoziţia istorică între “cultură” şi “civilizaţie”; cultură

şi natură. Definiţii clasice ale “culturii” în antropologie. Relativismul cultural ca

dominantă a perspectivei antropologice asupra Celuilalt.

Termeni şi concepte: simbol, sistem simbolic, valori, norme, comportamente,

paternuri culturale, enculturaţie, integrare, etnocentrism, relativism cultural,

difuziune/aculturaţie, adaptare, subcultură, naţionalism, rasism, etnicitate

4. Începuturile culturii umane. Elemente de antropologie fizică

Teme: Evoluţia prin adaptare: adaptarea anatomică; adaptarea prin comportament.

Omul comparat cu celelate primate. Strămoşii omului: primii hominizi: homo habilis,

homo erectus, homo sapiens arhaic. Oamenii paleoliticului superior. Evoluţie generală

şi evoluţie specifică. Evoluţie uniliniară versus evoluţie multiliniară, convergentă şi

specifică. Strategii de adaptare: vânatul şi culesul; horticultura; agricultura; păstoritul.

Forme culturale specifice strategiilor adaptative. Adaptare culturală şi tehnologii

materiale.

Termeni şi concepte: paleontologie, evoluţie, mutaţie, ordinul primatelor,

selecţia naturală, hominid, australopitec, genetica populaţiilor, proces adaptativ,

bandă/hoardă/trib/, ecosistem, arie culturală, tip cultural, ecologie culturală,

“desţeleneşte şi arde”, nomad/sedentar

5. Limbaj şi comunicare

Teme: Natura şi structura limbajului. Fonologia, morfologia şi sintaxa. Sistemul

gestual-apelativ. Legătura dintre limbaj, gândire şi cultură. Elemente de lingvistică

istorică.

Termeni şi concepte: limbă, limbaj, simbol, semn, semnal, fonem, morfem,

kinetică, paralimbaj, dialect, jargon, argou, familie de limbi

6. Sexualitate, căsătorie, familie

Teme: Controlul relaţiilor sexuale în societăţile arhaice. Tabuul incestului şi explicaţia

acestuia. Endogamie şi exogamie. Sistemul de schimb generalizat. Forme de căsătorie.

Termeni şi concepte: exogamie, endogamie, leviratul, monogamie, poliginie,

poliandrie, monogamie serială, căsătorie între veri încrucişată matrilateral,

primogenitură, preţul miresei, dota

7. Rudenie şi descendenţă

Grupuri formate pe baza relaţiilor de rudenie: lineajul, clanul, fratria, moietia,

înrudirea. Rudenia reală şi rudenia fictivă. Forme de descendenţă: patrilinială,

matrilinială, cognatică, dublă, ambilineală, paralelă, intersectată. Limbajul relaţiilor de

rudenie. Arbori genealogici.

Termeni şi concepte: consanguinitate, afinitate, grupuri corporatise, ego

(genealogic), familie nucleară, familie extinsă, genitor, “calculul” rudeniei,

taxonomie nativă

8. Forme de organizare politică ale populaţiilor arhaice

Teme: Tipuri de organizare socio-politică: banda, tribul, şefia, statul. Organizarea pe

grupuri de descendenţă. Stratificare şi forme de conducere. Conflictele intertribale şi

rezolvarea lor. Organizarea pe segmente lineajiere. Sisteme politice: necentralizate,

centralizate, statale. Sisteme de status în şeferii şi state. Forme de control social.

Termeni şi concepte: grup de descendenţă, lineaj, totem, big man, statut dobândit,

statut asignat, stat arhaic, putere, prestigiu, rol, stratificare, subordonare

9. Producţie şi tehnologie

Teme: Evoluţia formelor de schimb (producţie energetică) dintre om şi natură: vânatul

şi culesul, horticultura, agricultura, păstoritul, exploatarea industrială. Domesticirea

animalelor şi cultivarea plantelor. Difuziunea agriculturii. Teorii ale schimbului ommediu: determinismul ecologico-cultural; teoria sistemelor de producţie.

Transformarea umană a ecosistemelor şi consecinţele ei.

Termeni şi concepte: ecologie, ecosistem, capacitate de susţinere a unui ecosistem;

regula diminuării productivităţii unui ecosistem; sistem de producţie; tehnologie;

vânător-culegător; ţăran; proletar; capitalist

10. Sistemul economic

Teme: Producţie, distribuţie şi schimb la populaţiile preindustriale. Forme de

proprietate şi diviziune a muncii. Schimbul de reciprocitate şi forme de redistribuţie.

Banii şi schimbul bazat pe piaţă. Cercul Kula şi potlachul. 

Termeni şi concepte: mecanism de nivelare economică, reciprocitate:

generalizată/echilibrată/ negativă, comerţ tăcut, consum ostentativ, principiul pieţei,

economie informală

11. Religia şi supranaturalul

Teme: Originile şi funcţiile religiei. Puteri şi fiinţe supranaturale. Religie, magie şi

vrajitorie. Tabuuri religioase şi ecologie culturală.

Termeni şi concepte: animism, spirite ancestrale, sacru, mana,

monoteism/politeism, ritual, ceremonie, mit, rit de trecere, rit de intensificare,

tabuu, magie prin simpatie, magie prin contagiune, şamanism, divinaţie

12. Studii de caz

Vrăjitorie şi oracole la Azande (Sudan); egalitarism şi reciprocitate la Ju/’hoansi

(Namibia/Botswana); şamanism şi violenţă la Yanomamö (Brazilia/Venezuela).

13. Studii de caz

Rudenie şi segmentaritate la Nuer şi Dinka (Sudan); organizare statală la Zulu

(Africa de Sud); nomadism şi pastoralism la Basseri (Iran).

14. Schimbarea culturală şi modernizarea

Teme: Forme şi mecanisme de schimbare culturală: inovaţie, aculturaţie, difuziune,

sincretism, cargo cult. Schimbarea forţată în condiţiile colonialismului şi modernizării.

Reacţii la schimbarea forţată. Modernizarea şi lumea “nedezvoltată”/lumea a treia.

Rolul antropologilor în procesele de schimbare culturală şi dezvoltare.

Termeni şi concepte: inovaţie, difuziune/aculturaţie, sincretism, cargo cult,

colonialism, intervenţionism, proiecte de dezvoltare,“empowerment”,

“advocacy”, integrare

Seminar

1. Seminar introductiv

Prezentarea detaliilor organizatorice, a scopului si metodelor seminarului precum

și a modului de evaluare a activităților

2. Perspectiva antropologiei socio-culturale

Se discută următoarele texte:

• Géraud, Marie Odile et. al., Noţiunile-cheie ale etnologiei. Analize şi texte,

Iaşi, Polirom, 2001, pp. 11-25

• Bălăşescu, Alexandru, Paris elegant, Teheran incitant, Curtea Veche, 2008,

pp.15-27

3. Sensuri ale "culturii" în antropologie

Se discută textul:

Géraud, Marie Odile et. al., Noţiunile-cheie ale etnologiei. Analize şi texte, Iaşi,

Polirom, 2001, pp.89-113

4. Elemente de antropologie fizică

Se discută textul:

Desmond Morris, Maimuţa goală, Editura Art, 2008, pp13-56

5. Limbaj și comunicare

Se discută textul:

Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Polirom, Iasi, 2008, pp. 25-45

6. Rudenie și descendență

Se discută textul:

Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Iaşi,

Polirom, 2003, pp. 145-204.

7. Sexualitate, căsătorie familie

Se discută textul:

Achim Mihu, Antropologie culturală, Dacia, pp. 298-320

8. Etnicitate

Se discută textul:

Pozsony, Ferenc, Vecinatăţi din Transilvania, în în Vintilă Mihăilescu

(coordonator), Vecini şi vecinătăţi în Transilvania, Paideia, Bucureşti, 2002, pp.

13-50

9. Producție și tehnologie / Sistemul economic

Se discută textul:

• Eric Wolf, Europa şi populaţiile fără istorie, Editura Arc 2001, pp. 22-71

• Eric Wolf, Europa şi populaţiile fără istorie, Editura Arc 2001, pp. 72-99

11. Religia și supranaturalul

Se discută textul:

Levy-Strauss, C., 1978, Antropologia structurală, Ed. Politică, Bucureşti, pp.

197-289

12. Tematică complementară: studii de gen

Se discută textul:

Gal, Susan; Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu

istoric comparativ, Iaşi, Polirom, 2003, pp. 11-54.

Silvia Federici – Caliban și Vrăjitoarea – Marea Vânătoare de Vrăjitoare

din Europa, Ed. Hecate 2016 pp. 260-328

14. Tematică complementară: Schimbarea culturală și modernizarea

Se discută textul:

Larry Wolf, Inventarea Europei de Est, Humanitas, 2000, pp. 15-34

Bibliografia minimală obligatorie:

Bălăşescu, Alexandru, Paris elegant, Teheran incitant, Curtea Veche, 2008

Gal, Susan, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu

istoric comparativ, Iaşi, Polirom, 2003

Géraud, Marie Odile et. al., Noţiunile-cheie ale etnologiei. Analize şi texte, Iaşi,

Polirom, 2001

Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Iaşi, Polirom,

2003

Levy-Strauss, C., 1978, Antropologia structurală, Ed. Politică, Bucureşti

Mihăilescu, Vintilă (coord.), Vecini şi vecinătăţi în Transilvania, Paideia, Bucureşti,

2002

Mihăilescu, Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Polirom, Iasi, 2008

Mihu, Achim, Antropologie culturală, Dacia, 2002

Morris, Desmond, Maimuţa goală, Editura Art, 2008

Wolf, Eric, Europa şi populaţiile fără istorie, Editura Arc 2001

Wolf, Larry, Inventarea Europei de Est, Humanitas, 2000

 Curs

Examen scris în sesiune, 50%

Serminar

Prezența e obligatorie la cel puțin 8 seminarii (din 12)

Nota la seminar este compusă din:

• 60% - 6 fișe de lectură pe baza textelor discutate la seminar și a grilelor de lectură propuse pe site (1

punct/fișă). Fișa de lectură a unui text trebuie predată (pe mail) înainte de seminarul în care se discută textul respectiv.

• 30% - 3 prezentări individuale ale textelor de la seminar (1 punct/ prezentare), pe baza grilei de lectură/rezumatului realizat de studenți.

Data prezentărilor va fi stabilită în cadrul seminarului.

• 10% - Participarea activă la discuții

(reacții, întrebări, comentarii pe baza prezentărilor colegilor)

Obiectivul general al disciplinei:

Cursul îşi propune să îi familiarizeze pe studenţi cu problematica generală a antropologiei, cu metodologia ei specifică şi cu principalele ei teme şi concepte. De asemenea îşi propune să clarifice pentru cursanţi care este locul antropologiei în raport cu alte ştiinţe sociale şi care este semnificaţia studierii acestei discipline în contextul curicular al facultăţii şi în raport cu datele generale ale societăţii contemporane. 

Obiectivele specifice:

Principalul obiectiv al cursului este acela de a le furniza studenţilor termenii de bază din antropologie care, odată asimilaţi, le vor permite să înţeleagă – în cadrul altor cursuri urmate pe parcursul studiilor de licenţă - texte cu conţinut etnografic şi să acceadă la înţelegerea teoriilor şi paradigmelor din antropologie şi din domeniul studiilor culturale. Între obiectivele secundare se numără clarificarea semnificaţiilor “diferenţei culturale” şi a utilizării acesteia în discursurile contemporane, precum şi localizarea societăţii româneşti şi europene de azi în raport cu alte societăţi moderne contemporane şi cu societăţile premoderne ori arhaice. De asemenea cursul îşi propune să imprime o direcţie de gândire orientată către valorile respectării diferenţei culturale, etnice, rasiale şi să dezvolte o sensibilitate pentru problemele cu care se confruntă diverse grupuri marginale din societăţile moderne precum şi diverse grupuri şi societăţi din ţările fostelor colonii europene.

Seminarul are rolul de a ilustra prin texte relevante tematica cursurilor şi de a completa această tematică prin discutarea unor texte care deschid câmpul de cunoaştere către problematici atinse în treacăt la curs (cum ar fi problematica gender, antropologia “acasă”, antropologia postsocialismului etc.).