S1: Introducere în antropologie

InfoProf.TrailerTemeObiectiveProgramaBibliografieEvaluare
Număr de credite: 7
Cod: ALR1103
Predare: curs 2h, seminar 2h
Limba de predare: Română
Tip: curs principal, semestrul 1, licență, Antropologie și Sociologie
Regim opţional: materie opțională pentru Resurse umane
Erasmus: profesorul oferă tutorat pentru studenți Erasmus
Gabriel Troc
Conferențiar universitar doctor
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – departamentul de sociologie
Universitatea Babeş-Bolyai
E-mail: gabrieltroc@socasis.ubbcluj.ro

  • Prezentare generală a antropologiei ca știință
  • Perspectiva antropologiei socio-culturale
  • Sensuri ale “culturii” în antropologie
  • Începuturile culturii umane. Elemente de antropologie fizică
  • Limbaj şi comunicare
  • Rudenie şi descendenţă
  • Sexualitate, căsătorie, familie
  • Forme de organizare politică ale populaţiilor arhaice
  • Producţie şi tehnologie
  • Sistemul economic
  • Religia şi supranaturalul
  • Studii de caz despre vrăjitorie şi oracole
  • Studii de caz despre rudenie şi segmentaritate
  • Schimbarea culturală şi modernizarea

Obiective principale:

  • Cursul urmărește să îi familiarizeze pe studenţi cu problematica generală a antropologiei, cu metodologia ei specifică şi cu  principalele ei teme şi concepte;
  • De asemenea îşi propune să clarifice pentru cursanţi care este locul antropologiei în raport cu alte ştiinţe sociale şi care este semnificaţia studierii acestei discipline în contextul curricular al facultăţii şi în raport cu datele generale ale societăţii contemporane;
  • Cursul furnizează studenţilor termenii de bază din antropologie care, odată asimilaţi,  le vor permite să înţeleagă – în cadrul altor cursuri urmate pe parcursul studiilor de licenţă – texte cu conţinut etnografic şi să acceadă la înţelegerea teoriilor şi paradigmelor din antropologie şi din domeniul studiilor culturale;

Obiectivele secundare:

  • Clarificarea semnificaţiilor “diferenţe culturale” şi a utilizării acesteia în discursurile contemporane;
  • Localizarea societăţii româneşti şi europene de azi în raport cu alte societăţi moderne contemporane şi cu societăţile premoderne ori arhaice;
  • Cursul îşi propune să imprime o direcţie de gândire orientată către valorile respectării diferenţei culturale, etnice, rasiale şi să dezvolte o sensibilitate pentru problemele cu care se confruntă diverse grupuri marginale din societăţile moderne precum şi diverse grupuri şi societăţi din ţările fostelor colonii europene;
  • Seminarul are rolul de a ilustra prin texte relevante tematica cursurilor şi de a completa această tematică prin discutarea unor texte care deschid câmpul de cunoaştere către problematici atinse în treacăt la curs (cum ar fi problematica gender, antropologia “acasă”, antropologia postsocialismului etc.);

Cunoştinţe specifice:

  • Însușirea vocabularului de bază și a conceptelor fundamentale ale disciplinei
  • Înțelegerea problematicilor proprii disciplinei
  • Capacitatea de a discerne semnificația antropologică a unor concepte sociale/culturale

Săptămâna 1

Teme: Începuturile antropologiei: antropologia ca ştiinţă generală a omului. Antropologia modernă şi subramurile ei. Tradiţii disciplinare de studiere a culturii şi societăţii. Legăturile antropologiei cu alte știinţe sociale şi umane.

Termeni şi concepte: antropologie filosofică, antropologie fizică, antropologie lingvistică, antropologiei socio-culturală, etnologie, etnografie, antropologie aplicată

Săptămâna 2

Teme: Obiectul clasic al antropologiei socio-culturale şi transformările acestuia. “Celălalt” înţeles prin diferenţa culturală. Cercetarea de teren în antropologie şi specificul ei metodologic.  Cercetarea antropologică între “antropologia din fotoliu” şi antropologia “întoarsă acasă”.

Termeni şi concepte: identitate/alteritate, “primitiv”, indigen, arhaic, cercetare de teren, cercetare de comunitate, observaţie participativă, emic/etic, “lentila” antropologică, “studying-up”/”studying down”, perspectiva holistă

Săptămâna 3

Teme: Sensuri generale ale “culturii”: cultură şi identitate colectivă; cultura “înaltă” versus cultură “de mase/pop”; opoziţia istorică între “cultură” şi “civilizaţie”; cultură şi natură. Definiţii clasice ale “culturii” în antropologie. Relativismul cultural ca dominantă a perspectivei antropologice asupra Celuilalt.

Termeni şi concepte: simbol, sistem simbolic, valori, norme, comportamente, paternuri culturale, enculturaţie, integrare, etnocentrism, relativism cultural, difuziune/aculturaţie, adaptare, subcultură, naţionalism, rasism, etnicitate

Săptămâna 4

Teme: Evoluţia prin adaptare: adaptarea anatomică; adaptarea prin comportament. Omul comparat cu celelate primate. Strămoşii omului: primii hominizi: homo habilis, homo erectus, homo sapiens arhaic. Oamenii paleoliticului superior. Evoluţie generală şi evoluţie specifică. Evoluţie uniliniară versus evoluţie multiliniară, convergentă şi specifică. Strategii de adaptare: vânatul şi culesul; horticultura; agricultura; păstoritul. Forme culturale specifice strategiilor adaptative. Adaptare culturală şi tehnologii materiale.

Termeni şi concepte: paleontologie, evoluţie, mutaţie, ordinul primatelor, selecţia naturală, hominid, australopitec, genetica populaţiilor, proces adaptativ, bandă/hoardă/trib/, ecosistem, arie culturală, tip cultural, ecologie culturală, “desţeleneşte şi arde”, nomad/sedentar

Săptămâna 5

Teme: Natura şi structura limbajului. Fonologia, morfologia şi sintaxa. Sistemul gestual-apelativ. Legătura dintre limbaj, gândire şi cultură. Elemente de lingvistică istorică.

Termeni şi concepte: limbă, limbaj, simbol, semn, semnal, fonem, morfem, kinetică, paralimbaj, dialect, jargon, argou, familie de limbi

Săptămâna 6

Teme: Grupuri formate pe baza relaţiilor de rudenie: lineajul, clanul, fratria, moietia, înrudirea. Rudenia reală şi rudenia fictivă. Forme de descendenţă: patrilinială, matrilinială, cognatică, dublă, ambilineală, paralelă, intersectată. Limbajul relaţiilor de rudenie. Arbori genealogici.

Termeni şi concepte: consanguinitate, afinitate, grupuri corporatise, ego (genealogic), familie nucleară, familie extinsă, genitor, “calculul” rudeniei, taxonomie nativă

Săptămâna 7

Teme: Controlul relaţiilor sexuale în societăţile arhaice. Tabuul incestului şi explicaţia acestuia. Endogamie şi exogamie. Sistemul de schimb generalizat. Forme de căsătorie.

Termeni şi concepte: exogamie, endogamie, leviratul, monogamie, poliginie, poliandrie, monogamie serială, căsătorie între veri încrucişată matrilateral, primogenitură, preţul miresei, dota

Săptămâna 8

Teme: Tipuri de organizare socio-politică: banda, tribul, şefia, statul. Organizarea pe grupuri de descendenţă. Stratificare şi forme de conducere. Conflictele intertribale şi rezolvarea lor. Organizarea pe segmente lineajiere. Sisteme politice: necentralizate, centralizate, statale. Sisteme de status în şeferii şi state. Forme de control social.

Termeni şi concepte: grup de descendenţă, lineaj, totem, big man, statut dobândit, statut asignat, stat arhaic, putere, prestigiu, rol, stratificare, subordonare

Săptămâna 9

Teme: Evoluţia formelor de schimb (producţie energetică) dintre om şi natură: vânatul şi culesul, horticultura, agricultura, păstoritul, exploatarea industrială. Domesticirea animalelor şi cultivarea plantelor. Difuziunea agriculturii. Teorii ale schimbului om-mediu: determinismul ecologico-cultural; teoria sistemelor de producţie. Transformarea umană a ecosistemelor şi consecinţele ei.

Termeni şi concepte: ecologie, ecosistem, capacitate de susţinere a unui ecosistem; regula diminuării productivităţii unui ecosistem; sistem de producţie; tehnologie; vânător-culegător; ţăran; proletar; capitalist

Săptămâna 10

Teme: Producţie, distribuţie şi schimb la populaţiile preindustriale. Forme de proprietate şi diviziune a muncii. Schimbul de reciprocitate şi forme de redistribuţie. Banii şi schimbul bazat pe piaţă. Cercul Kula şi potlachul.

Termeni şi concepte: mecanism de nivelare economică, reciprocitate: generalizată/echilibrată/ negativă, comerţ tăcut, consum ostentativ, principiul pieţei, economie informală

Săptămâna 11

Teme: Originile şi funcţiile religiei. Puteri şi fiinţe supranaturale. Religie, magie şi vrajitorie. Tabuuri religioase şi ecologie culturală.

Termeni şi concepte: animism, spirite ancestrale, sacru, mana, monoteism/politeism, ritual, ceremonie, mit, rit de trecere, rit de intensificare, tabuu, magie prin simpatie, magie prin contagiune, şamanism, divinaţie

Săptămâna 12

Tema: Vrăjitorie şi oracole la Azande (Sudan); egalitarism şi reciprocitate la Ju/’hoansi (Namibia/Botswana); şamanism şi violenţă la Yanomamö (Brazilia/Venezuela).

Studiu de caz: Rudenie şi segmentaritate la Nuer şi Dinka (Sudan); organizare statală la Zulu (Africa de Sud); nomadism şi pastoralism la Basseri (Iran).

Săptămâna 13

Teme: Forme şi mecanisme de schimbare culturală: inovaţie, aculturaţie, difuziune, sincretism, cargo cult. Schimbarea forţată în condiţiile colonialismului şi modernizării. Reacţii la schimbarea forţată. Modernizarea şi lumea “nedezvoltată”/lumea a treia. Rolul antropologilor în procesele de schimbare culturală şi dezvoltare.

Termeni şi concepte: inovaţie, difuziune/aculturaţie, sincretism, cargo cult, colonialism, intervenţionism, proiecte de dezvoltare,“empowerment”, “advocacy”, integrare

  • Bălăşescu, Alexandru, Paris elegant, Teheran incitant, Curtea Veche, 2008
  • Gal, Susan, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ, Iaşi, Polirom, 2003
  • Géraud, Marie Odile et. al., Noţiunile-cheie ale etnologiei. Analize şi texte, Iaşi, Polirom, 2001
  • Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Iaşi, Polirom, 2003
  • Levy-Strauss, C., 1978, Antropologia structurală, Ed. Politică, Bucureşti
  • Mihăilescu, Vintilă (coord.), Vecini şi vecinătăţi în Transilvania, Paideia, Bucureşti, 2002
  • Mihăilescu, Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Polirom, Iasi, 2008
  • Mihu, Achim, Antropologie culturală, Dacia, 2002Morris, Desmond, Maimuţa goală, Editura Art, 2008
  • Wolf, Eric, Europa şi populaţiile fără istorie, Editura Arc 2001

CURS:

 

Metode de evaluare:

  • 50% examen final în sesiune (examen scris; 2 ore).

Criterii de evaluare:

  • Pentru examenul final studenţii vor primi din timp un număr de întrebări și definiții care acoperă întreaga tematică a cursului. Se vor trage la sorţi nouă subiecte (patru întrebări și cinci definiții).
  • O parte din acestea (definiţii de termeni şi concepte) vor fi evaluate şi în cadrul verificării parţiale de la seminar.

SEMINAR:

 

Metode de evaluare:

  • 50% verificări parţiale (desfăşurate în săptămâna 8) şi a participării la discuţii pe marginea textelor de seminar.

Criterii de evaluare:

  • Susţinere parţialului este condiţie de intrare în examenul final.
  • Studenţii care se prezintă în reexaminare fără să fi susţinut examenul parţial vor avea două probe/întrebări în plus din bibliografia de seminar.