S3: Asistarea infractorilor cu probleme de sănătate mentală – opţional

InfoTitularTematicaBibliografieEvaluareObiective

Număr de credite: 8
Cod: AMR9116
Predare: curs 1h, seminar 2h
Limba de predare: română
Tip: curs opţional, semestrul 3, Masteratul Asistenţă socială în spaţiul justiţiei. Probaţiune şi mediere

Mihai-Bogdan Iovu
conferenţiar universitar doctor
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Universitatea Babeş-Bolyai

CURS

1. Curs introductiv. Prezentare tematică, obiective, cerinţe minimale
2. Sănătate şi boală mintală – definiție, teorii, clasificări, efecte generale
3. Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mintale
4. Instrumentalizarea evaluărilor în tulburările mintale
5. Sănătate și boală mentala în mediul penitenciar
6. Tulburări mintale I (depresia, anxietatea)
7. Tulburări mintale II (schizofrenia, tulburările de personalitate)
8. Conduita suicidară la persoanele private de libertate
9. Programe și proceduri de lucru aplicate persoanelor private de libertate care au probleme de sănătate mentală
10. Managementul de caz în domeniul sănătăţii mentale pentru persoanele private de libertate
11. Cooperarea în domeniul sănătăţii mentale între sistemul penitenciar, probaţiune şi comunitate
12. Intervenția în criză
13. Studii de caz
14. Curs final. Recapitulare, clarificare punctaje

 

SEMINAR 

 

1. Seminar introductiv.
2. Sănătate şi boală mintală – definiție, teorii, clasificări, efecte generale
3. Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mintale
4. Instrumentalizarea evaluărilor în tulburările mintale
5. Sănătate și boală mentala în mediul penitenciar
6-8. Tulburări mintale
9. Programe și proceduri de lucru aplicate persoanelor private de libertate care au probleme de sănătate mentală
10-11. Studii de caz: exerciții
12-13. Prezentare proiecte studenţi
14. Seminar final. Clarificarea punctajelor

 

Bibliografie curs:

Aiyegbusi, A. & Clarke-Moore, J. (2009). Therapeutic Relationships with Offenders: An Introduction to the Psychodynamics of Forensic Mental Health Nursing. Athenaeum Press, Gateshead: Tyne and Wear, UK.

Durnescu, I. (2011). Probaţiunea. Teorii, legislatie, practică. Polirom: Iaşi.

Fundaţia Reforma Justiţiei Penale (2009). Managementul de caz în domeniul sănătăţii mentale pentru persoanele privative de liberate. Bucureşti.

Kessler, C.L. & Kraus, L.J. (2007). The Mental Health Needs of Young Offenders: Forging Paths toward Reintegration and Rehabilitation. Cambridge University Press: New York

Lehtmets, A. (2016). Îngrijirea sănătăţii și etica medicală în penitenciare: Manual pentru personalul medical și alţi angajaţi ai penitenciarelor, responsabili de bunăstarea deţinuţilor. Consiliul Europei: Chișinău (pp. 9-51).

Schiaucu, V. & Canton, R. (coord.) (2008). Manual de probaţiune. EuroStandard: Bucureşti (pp. 218-265).

Vanderloo, M.L. & Butters, R.P. (2012). Treating Offenders with Mental Illness: A Review of the Literature. Utah Criminal Justice Center, University of Utah.

 

 

Bibliografie seminar:

Brîncoveanu, I. (coord.) (2010). Ghid de bune practici pentru asistentul social  care lucrează în sistemul penitenciar.

Pripp, C. & A. Decsei-Radu, A. (coord.) (f.a.). Ghid de bune practici pentru psihologul care lucrează în sistemul penitenciar (pp. 151-200).

Durnescu, I. (2011). Probaţiunea. Teorii, legislatie, practică. Polirom: Iaşi

Holeab, E. (2009). Intervenţii psihosociale destinate deţinuţilor cu probleme de sănătate mentală. Fundaţia Reforma Justiţiei Penale

Mihai, C., Chirita, R., Robu, V., Untu, I., & Szalontay, A.S. (2017). Predicting suicide risk among male offenders: the role of severe personality disorders. Revista de cercetare și intervenție socială, 57, 28-50

Moldova, R., Muşat Cobeanu, O., Matu, D., & David, D. (2009). Aplicaţii ale intervenţiei psihologice în mediul penitenciar. Fundaţia Reforma Justiţiei Penale.

Prelipceanu, D., Pripp, C., & Decsei-Radu, A. (2013). Aspecte psihosociale ale suicidului și dezvoltarea metodelor de prevenție în mediul penitenciar. Administarția Națională a Penitenciarelor

Pripp, C. & Țigoe, S. (2009). Program specific de asistență psihosicală și de prevenție a riscului suicidar. Print & Grafic: București.

Schiaucu, V. & Canton, R. (coord.) (2008). Manual de probaţiune. EuroStandard: Bucureşti (pp. 218-265).

Scott, C.L. (ed.) (2010). Handbook of correctional mental health. American Psychiatric Publcishing Inc.: Arlington, Virginia.

Stout, C.E. & Hayes, R.A. (eds.) (2005). The Evidence-based practice. Methods, models, and tools for mental health professionals. John Wiley & Sons, Inc.: Hoboken, New Jersey.

Vasile, V. (2013). Investigarea crimelor criminalilor în serie. Editura Ministerului Afacerilor Interne: Bucureşti

 

CURS

 

Metode de evaluare

  • 60% – examen scris final cu subiecte de sinteză din tematica parcursă în timpul semestrului

Criterii de evaluare:

  • capacitatea de analiză şi sinteză, utilizarea exemplelor în susţinerea argumentelor ştiinţifice, claritatea şi coerenţa exprimării

 

SEMINAR

 

Metode de evaluare

  • 30% – realizarea unei cercetări individuale privind percepțiile asupra persoanelor cu tulburări mentale care comit infracțiuni. Analiza și prezentarea rezultatelor parțiale ale cercetării (proiect de grup)
  • 10% – lista de prezență – 10 prezențe

Criterii de evaluare

  • implicare în derularea cercetării, respectarea criteriilor de științificitate în realizarea cercetăii empirice
  • capacitatea de analiză şi sinteză
  • organizarea/structura lucrării, capacitatea de analiză şi sinteză, utilizarea exemplelor în susţinerea argumentelor ştiinţifice, claritatea şi coerenţa exprimării.
  • participarea în cadrul întâlnirilor

Aspecte organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale

  1. Prezenţa: participarea la cel puțin 10 întâlniri (75% din totalul întâlnirilor) programate de-a lungul semestrului asigură acordarea punctului din oficiul la nota finală. Acest punctaj se va acorda proporțional în funcție de numărul final de prezențe pe care studentul le are la sfârșitul semestrului (10 prezențe = 1p, 9 prezențe = 0.9p, 8 prezențe = 0.8p…; în mod similar, se va acorda bonus de 0.1p pentru fiecare prezență în plus cuprinsă între 11-14). Studenți care acumulează mai puțin de 5 prezențe nu vor primi niciun punctaj la criteriul „prezență”.
  2. Realizarea temei de seminar – opțională. În cazul nerealizării acestora, studentul poate participa la examen, însă va pierde punctajul alocat acestora (30%).
  3. Pentru sesiunea de restanțe/măriri, studentul va susține un examen scris în sesiunea de restanțe punctat 0-10. Se va păstra nota mai mare, dacă aceasta a fost obținută anterior.
  4. Temele se realizează la calculator, TNR-12, spaţiere la un rând şi jumătate, utilizând diacrticele şi stilul aliniat (justified). Se vor respecta de asemenea standardele APA[1] de redactare a uui text scris. Titularul își rezervă dreptul de a depuncta cu până la jumătate din punctaj nerespectarea aceastor condiții, precum și nerespectarea normelor de gramatică.
  5. Plagiatul şi fraudele: în urma plagiatului şi/sau fraudelor se pierde nota.
  6. Contestaţiile se fac în maxim 24 ore după afişarea rezultatelor la avizier sau pe grupul de discuţii.
  7. Comunicarea cu titularul de seminar și transmiterea tuturor temelor în format electronic se realizează prin intermediul e-mailului (iovu_mbogdan@fulbrightmail.org) sau în timpul orelor de consultații.

 

Examen scris (max. 6p): subiectele de sinteză vor acoperi tematica parcursă în timpul semestrului. Timpul de lucru alocat este de 90 min. Pentru sesiunea de restanțe/măriri se va da un singur examen scris care se va puncta cu maxim 10p (fără punct din oficiu). Ativitatea de seminar din timpul semestrului nu se mai ia în calculul notei finale.

Cercetarea (max. 3p): Participanții trebuie să realizeze o cercetare privind percepțiile asupra persoaneleor cu probleme de sănptate mentalp are comit infracțiuni. Fiecare student trebuie să aplice un număr de minim 20 de chestionare complete pe care le vor preda titularului de curs în format fizic (1p). Chestionarele vor fi elaborate de titular și puse la dispoziția studenților. Ulterior, în grupuri de 4-5 persoane, studenții vor realiza o analiză și o prezentare a rezultatelor cercetării pe una din componentele cuprinse în instrumentul de cercetare. Analiza trebuie să fie una complexă și să respecte structura unui raport de cercetare. Raportul se realizează în format tipărit și se prezintă în ultima întâlnire, conform unei planificări stabilite de comun acord. Analiza și prezentarea rezultatelor valorează 2p din nota finală. Pentru această componentă se recomandă consultarea literaturii de specialiate din domeniu.

Realizarea analizei nu este obligatorie, însă se vor pierde punctele alocate acestui criteriu. În analiză și prezentare se va ţine cont de structura raportului, calitatea analizelor realizate, capacitatea studenţilor de a răspunde la întrebări şi de a-şi susţine analiza, ideile, de a valorifica experiența lor empirică și cunoștințele teoretice acumulate în cadrul parcurgerii disciplinei.

[1] Consultă http://www.apastyle.org/ sau http://owl.english.purdue.edu/owl/resource/560/01/

Obiective generale

  • Familiarizarea studenţilor cu domeniul aria sănătăţii mentale şi a intervenţiilor de tip asistenţă socială livrate persoanelor cu tulburări mentale. Înţelegerea relevanţei cunoştinţelor şi deprinderilor din domeniul sănătăţii mentale în cadrul probaţiunii

Obiective specifice

A. Obiective cognitive

  • Familiarizarea studenţilor cu o serie de concepte vehiculate în literatura ştiinţifică privind sănătatea mentală;
  • Identificarea unor modalităţi concrete de acţiune privind intervenţiile de tip asistenţă socială pentru persoanele supravegheate cu probleme de sănătate mentală

B. Obiective procedurale

  • Identificarea unor situaţii concrete de aplicare a modelelor şi principiilor asistenţei sociale;
  • Aplicarea unor proceduri specifice de evaluare şi intervenţie din spaţiul probaţiunii;
  • Utilizarea unor metode de autoevaluare a propriei activităţi de învăţare;

C. Obiective atitudinale

  • Respectarea normelor de deontologie profesională, fundamentate pe opţiuni valorice explicite, specifice asistentului social;
  • Cooperarea în echipe de lucru pentru rezolvarea diferitelor sarcini de învăţare;