„România se ridică în picioare pentru asistența socială” – sumar

Publicat in Noutăți, rest

Sub sloganul România se ridică în picioare pentru asistența socială, joi, 19 aprilie 2018, în Aula Magna a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj a ajuns Caravana CNASR prin Campania națională de promovare și valorizare a profesiei de asistent social. La eveniment au luat parte președintele și 2 vicepreședinți ai Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR), membrii structurii teritoriale a CNASR Cluj,  autorități locale (viceprimar, consilieri locali, primari de comune), cadre didactice de la Departamentul de Asistență Socială, practicieni din instituțiile de stat și ONG-urile active în județ precum și asistenți sociali din prima generație de absolvenți de acum 20 de ani și până la actuala generație de studenți în asistență socială. Cu toții și-au exprimat punctele de vedere prin intervenții care au scos în evidență vasta paletă a serviciilor sociale oferite în județ, dar care au stârnit deopotrivă și nemulțumirile lor în ceea ce privește actualul sistem de asistență socială și profesia de asistent social.

Fără a avea pretenția de a prezenta exhaustiv toate aspectele discutate, menționăm aici câteva dintre cele mai importante:

  • în prezent în România sunt 7000 de persoane/angajați care activează în domeniul asistenței sociale, dar ar fi nevoie de 15.000;
  • în județul Cluj sunt multe comune care nu au asistent social angajat, au persoane cu atribuții în domeniu, dar încurajator este faptul că dintre acestea, o parte vin la formare în domeniul asistenței socială, fiind studenți ai formei de învățământ la distanță, ceea ce înseamnă o preocupare a autorităților pentru a dezvolta, atât cât se poate în mediul rural, serviciile de asistență socială;
  • a fost menționat Serviciul Inovativ de Protecție Socială al Direcției de Asistență Socială și Medicală (DASM) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, care poate fi luat ca model de bună practică în orice primărie urbană din România, dar au fost amintite și o gamă largă de servici care sunt oferite în județ diferitelor categorii de beneficiari precum persoanelor fără adăpost, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, comunității rome, victimelor violenței domestice;
  • necesitatea deplasării de la asistența socială de birou la asistența socială în comunitate, de a dezvolta baza serviciilor primare, dezvoltarea asistenței sociale primare, deplasarea accentului pe asistența socială preventivă, deoarece asistentul social este și facilitator comunitar și broker de resurse;
  • nevoia de supervizare este una dintre nevoile stringente ale asistenților sociali din sistem – asistentul social fără o supervizare profesionistă tinde spre o stare de epuizare profesională. Asistența socială este o profesie în care se lucrează cu oameni care vin cu o încărcătură emoțională negativă, iar fără o supervizare profesionistă există riscul să apară burnout-ul. Supervizarea ar trebui introdusă ca serviciu obligatoriu oferit de angajator asistenților sociali.
  • necesitatea cartografierii în domeniul asistenței sociale a modelelor de bună practică, în perspectiva dezvoltării asistenței sociale;
  • în lipsa unor resurse, un asistent social din mediul rural este limitat în intervenție deoarece, adesea singurul lucru pe care poate să-l facă este acela de a constata că într-o comună există un număr de persoane care au nevoie de ajutor social;
  • dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale, care în momentul de față e susținută de la bugetul local și nu de la bugetul central;
  • asistenții sociali spun că încă simt că decidenții politici, autoritățile județene și locale ș.a., nu dau importanță și respect domeniului social;
  • nu sunt cunoscute/recunoscute de către decidenți nevoile pe care asistenții sociali le au pentru a oferi servicii de calitate beneficiarilor. Dacă nevoile asistenților sociali nu sunt recunoscute, nici serviciile pe care le oferă nu pot fi satisfăcătoare pentru beneficiari;
  • asistenții sociali din teritoriu, cei de la Cluj nu simt că sunt reprezentați, nu simt că există acea solidaritate profesională și solidaritate dată de profesie în condițiile în care de două luni structura teritorială a CNASR Cluj nu a reușit să finalizeze alegerile pentru conducerea locală a filialei. Niciun asistent social nu a dorit să candideze la alegeri, existând riscul de a se desființa Sucursala CNASR Cluj. Mai mult s-a adus în discuție că la nivel de județ, la nivel de sucursală nu se reușește să se mobilizeze, să se adune mai mulți oameni din domeniu pentru a discuta problemele asistenților sociali și/sau a persoanelor care lucrează în domeniu;
  • deși Gala Națională a Asistenților Sociali scoate în față an de an meritele celor care activează în domeniu, există foarte mulți asistenți sociali performeri la locul lor de muncă. Cei prezenți în sală au propus să se organizeze, în locul galei, un concurs de modele de bună practică, unde să se premieze pe baza unor criterii clare, transparente, acele servicii care într-adevăr sunt vizibile în comunitate, astfel încât fiecare să se simtă onorat în ceea ce face la locul de muncă;
  • în acest domeniu se poate lucra doar pe baza unor echipe multidisciplinare la nivel de centre specializate. Colegiu Național al Asistenților Sociali ar trebui să își extindă activitatea și spre ceilalți profesioniști din aceasta echipă și să lupte pentru ca asistenții sociali să aibă salariile corespunzătoare studiilor, importanței muncii, luând în considerare și condițiile de muncă;
  • asistenții sociali au spus că au disponibilitatea de a-și plăti cotizația la zi, dar doresc să vadă utilitatea acestor plăți;
  • asistenții sociali s-au descris ca fiind „ultima plasă de susținere a acestei societății” și a oricărei societăți din această lume civilizată și au spus că sunt conștienți că trebuie să-și afirme valoarea;
  • nu există o reprezentare eficientă la nivel local, județean și național – asistenții sociali prezenți și-au exprimat nemulțumirile vis-a-vis de ceea ce înseamnă o strategia eficientă de comunicare, spunând că ei ca grup profesional nu au comunicatori, nu există oameni care să iasă în față, care să afirme importanța și ceea ce înseamnă asistența socială și asistentul social. În mass-media nu există oameni care să iasă și să-i reprezinte, să vorbească în spațiul public despre ei;
  • necesitatea existenței unei strategii de lobby pentru că indiferent de ce s-ar face, fără politicieni asistenții sociali nu pot să-și promoveze interesele;
  • Cadrele didactice de la Departamentul de Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai” și-au arătat disponibilitatea și interesul de a mai organiza periodic astfel de întâlniri, deoarece s-a constatat că e nevoie de întâlniri între asistenții sociali și decidenți, între asistenții sociali și reprezentanți ai consiliului județean, între asistenții sociali și primari, facultatea mergând astfel mai departe cu misiunea ei și fiind astfel mai aproape de asistenții sociali practicanți.

Președintele CNASR, prof. univ. dr. Doru Buzducea a încheiat spunând că subiectele care au fost dezbătute au stârnit pasiuni profunde cu motivații diverse. Acesta a mai menționat și faptul  că persoanele care activează în CNASR o fac pe bază de voluntariat datorită pasiunii pentru profesia de asistent social; că nu există nici o altă susținere financiară în afara cotizației membrilor. De asemenea acesta a mai precizat faptul că membrii din conducerea CNASR fac tot ce pot cu mijloacele pe care le au la îndemână ca profesia de asistent social să fie recunoscută, respectată și valorizată. Tot ceea ce se dorește este ca împreună să se reunească eforturile celor de la nivel local și de la nivel central prin colaborările pe care le au, pentru ca imaginea profesiei să crească și statutul de asistent social să fie respectat: „sper și îmi doresc ca cel puțin generațiile viitoare, viitorii asistenți sociali, studenții care sunt în sala aceasta astăzi poate, peste câțiva ani, să discute altfel despre statutul profesional al asistentului social”.  

 

Discursul directorului DAS la deschiderea evenimentului