Facultate
Caută
Close this search box.

Paradigme sociologice

Informații utile

Număr de credite: 6

Cod: ALR1403

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 4, licență, Antropologie, Sociologie

Curs:

1. Introducere în tematica și problematica cursului. Clarificarea chestiunilor organizatorice și a aspectelor ce țin de procesul de evaluare

2. Structură versus acțiune? Structuralismul constructivist (introducându-l pe Pierre Bourdieu)

3. Consens versus conflict? Un inventar sociologic 

4. Incomensurabilitate, progres și (i)raționalitatea revoluțiilor științifice (Thomas Kuhn)

5. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific (Karl Popper) 

6. Disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper privind raționalitatea demersului de cunoaștere științifică

7. Sociologia miniaturală (Georg Simmel). Despre bârfă, mister și secret în societatea contemporană

8. Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (Școala de la Frankfurt; ecofeminismul) 

10. Teorii ale identității (II): Multiculturalism și teorie queer

11. Introducându-l pe Foucault: self-help, industrii terapeutice și neoliberalism

12. Reflexivitatea în științele sociale 

13. Alegoria (auto)etnografică și rolul textualității în științele social

14. De 3X criză în sociologie. Cum o putem depăși? + recapitulare: exemple de întrebări ce vor fi adresate în cadrul examenului oral 


Seminar:

S1 – Introducerea în tematica și problematica cursului, clarificarea chestiunilor organizatorice și a aspectelor ce țin de procesul de evaluare vor fi realizate în cadrul primului curs

S3 – Cine și de pe ce poziție face sociologie? 

S4 – Ce ne-au lăsat drept moștenire sociologii „clasici”

S5 – Incomensurabilitate, progres și (i)raționalitatea revoluțiilor științifice (Thomas Kuhn) 

S6 – Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific (Karl Popper) 

S7. Disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper privind raționalitatea demersului de cunoaștere științifică

S8 – Sociologia miniaturală (Georg Simmel). Despre bârfă, secret și mister în societatea contemporană

S9 – Lumea-mai-mult-decâtumană. Studii critice de antrozoologie (Școala de la Frankfurt; ecofeminismul) 

S10 – Teorii ale identității (I): Feminism și postmodernism

S11 – Teorii ale identității (II): Multiculturalism și teorie queer

S12 – Introducându-l pe Foucault: self-help, industrii terapeutice și neoliberalism 

S13 – Reflexivitatea în științele sociale 

S14 – Prezentare proiecte 



Bibliografie obligatorie:

Bourdieu, P., Wacquant, L.J.D. (1992). An Invitation to Reflexive Sociology. Chicago: The University of Chicago Press, pp. 36-47 (Epistemic reflexivity) și 115-140 (Interest, Habitus, Rationality).

Bourdieu, P. (2008). Schițe pentru o autoanaliză. București: ART, 143 pagini.

Fries, C. J. (2008). Governing the health of the hybrid self: Integrative medicine,neoliberalism and the shifting biopolitics of subjectivity. În Health Sociology Review, 17(4): 353-367.

Kuhn, T. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas, pp. 72-106 și pp. pp. 130-176.

Seidman, S. (2017). The Legacy of Classical Theory. În Contested Knowledge: Social Theory Today. 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. vii-ix; 1-63

Seidman, S. (2017). Contested Knowledge: Social Theory Today, 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. 226-253.

Seidman, S. (2017). Contested Knowledge:Social Theory Today. 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. 203-225 și pp. 331-340. Misiti, M. (2019). Animal Studies și Școala de la Frankfurt: dominație și rezistență. În Frasin, I. și Bodi, G. (coord.) Studii de antrozoologie. Interacțiunea om-animal din perspectivă multidisciplinară. București: PRO Universitaria, pp. 49-64.

Popper, K. R. (1996) [1957]. Introducere. În Mizeria istoricismului. București: Editura All, pp. xxiv-xxvi.

Popper, K. R. (1997) [1994]. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă. În Cunoașterea și problema raportului minte-corp. București: Editura Trei, pp. 9–26.


Bibliografie recomandată:

Ritzer, G. (1996). Sociological Theory. New York: McGraw Hill Companies.

Fraser, N. and Nicholson, L. (1989). ‘Social Criticism without Philosophy: An Encounter between Feminism and Postmodernism’, În Universal Abandon: The Politics of Postmodernism, Andrew Ross (ed.), Minneapolis: The University of Minnesota Press, 83–104. 

Bauman, Z. (1992). Is There a Postmodern Sociology? În Intimations of Postmodernity, London: Routledge, pp. 93-113.

Bauman, Z. (1992). Sociology, Postmodernity and Exile: An Interview with Zygmunt Bauman. În Intimations of Postmodernity. London: Routledge, pp. 205-228.

Binkley, S. (2014). Happiness as enterprise: An essay on neoliberal life, Albany, NY: State University of New York Press.

Bourdieu, P. (1977). Outline of a Theory of Practice. Cambridge: Cambridge University Press

Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Social Critique of the Judgment of Taste. London: Routledge.

Bourdieu, P. (2012). Limbaj și putere simbolică. București: Editura Art, pp. 135–163; pp.175–278.

Cotoi, C. (2011). Neoliberalism: A Foucauldian Perspective, În International Review of Sociological Research, 1(2): 109-124.

Clifford, J. (1986). On Ethnographic Allegory. În Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography, James Clifford and George E. Marcus (eds), Berkeley: The University of California Press, pp. 98-121.

Emirbayer, M., Mische, A. (1998). What is agency? În The American Journal of Sociology, 103(4):962–1023.

Feher, M. (2009). Self-Appreciation; or, The Aspirations of Human Capital. În Public Culture, 21(1): 21–41.

Foucault, M. (2007). Nașterea biopoliticii. Cursuri ținute la College de France, 1978-1979. Cluj-Napoca Idea.

Frank, A. (2005). What Is Dialogical Research, and Why Should We Do It? În Qualitative Health Research, 15(7): 964-974.

Giddens, A. (1979). Central Problems in Social Theory: Action, Structure and Contradiction in Social Analysis, London: The Macmillan Press Ltd.

Giddens, A. (1990). The Emergence of Life-Politics. În Modernity and Self-Identity, Stanford: Stanford University Press, pp. 10-34.

Kandiyoti, D. (1988). Bargaining with Patriarchy. În Gender and Society, 2(3): 274-290.

Norgaard, K.M. (2018). The Sociological Imagination in a Time of Climate Change. În Global and Planetary Change, 163:171-176.

Palaga, C. (2020). „Descoperă-ți puterea interioară!” Instanțe ale guvernării de sine în retorica neoliberală a dezvoltării personale și spirituale, În Gog, Sorin; Simionca, Anca (eds.) Noile subiectivități ale capitalismului global. Spiritualitate, dezvoltare personală și transformări neoliberale în România, (New Subjectivities of Global capitalism. Spirituality, Personal Development and Neoliberal Transformations in Romania). Cluj-Napoca: Tact, pp. 93-118. Simmel, G. (2010) [1903]. Metropolis and Mental Life. În Bridge, G and S. Watson (eds). The Blackwell City Reader. Oxford: Blackwell, pp. 103-111.

Smith, D.E. (1999). Exploring the Social Relations of Discourse: Sociological Theory and the Dialogic of Sociology. În Writing the Social: Critique, Theory and Investigations, Toronto: University of Toronto Press, pp. 133-146.


Bibliografie opţională:

Berger, P.L., Luckmann, T. (2008). Construirea socială a realității. București: Editura ART

Bernstein, R. (1983). Beyond Objectivism and Relativism: Science, Hermeneutics, and Praxis. Philadelphia: University of Pennsylvania Press.

Denzin, N.K.. Lincoln, Y.S. (Eds), The Handbook of Qualitative Research. Thousand Oaks: Sage, pp. 563- 574. Foucault, M. (1999). [1969]. Arheologia cunoașterii. București: Editura Univers.

Giddens, A. 1984. The Constitution of Society: Outline of the Theory of Structuration. Berkeley: University of California Press.

Giddens, A. (1971). Capitalism and Modern Social Theory: An Analysis of the Writings of Marx, Durkheim and Weber. Cambridge: Cambridge University Press

Johnson, A.G. (2008). The Forest and the Trees: Sociology as Life, Practice, and Promise. Philadelphia: Temple University Press.

Ritzer, G. (2008). Social Theory. New York: McGraw-Hill, pp. 1 –158.

Stănciulescu, E. (1996). Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construirea sociologiei. Iași: Polirom Turner, B.S. (2008) The Body and Society. London: Sage Publications Ltd. 

Țopa, L. (1967). Comentarii cu privire la conceptele de sistem sociologic și structură socială. În Sociologia Militans, XV(1): 58 – 105. von Wright, G.H. (1971). Explanation and Understanding. Routledge Library Editions: History and Philosophy of Science.

Weber, M. (1991). The Nature of Social Action. În Runciman, W.G. Weber: Selections in Translation. Cambridge University Press.

Weber, M. (1978). Economy & Society: An outline of Interpretive Sociology, Vol. 1, Berkeley: University of California Press (concept de bază: pp. 4-26). 

Curs:

50% Examen oral


Seminar:

20% din care

- 10% - 9 prezențe active;

- 10% - prezentare individuală a textului obligatoriu pentru seminar/săptămâna în curs


30% Realizarea și prezentarea unui proiect de seminar. Se poate lucra în grupuri constituite din cel mult trei persoane. Studenții care vor fi evaluați cu nota minim 8 pentru acest proiect urmează să fie evaluați în sesiune dintr-o bibliografie restrânsă, ce va fi comunicată în timp util.

Obiectivul general al disciplinei :

Obiectivul general al disciplinei „Paradigmei sociologice” este acela de a-i ajuta pe studenți să integreze, să sintetizeze, să critice și să aplice conceptele, teoriile și metodele articulate în programa de sociologie. Aceasta disciplină are trei mize principale:

(1) să critice „practica sociologică implicită” și să dea curs unui exercițiu de sociologie a sociologiei (sociologie critică/sociologie reflexivă), chestionând eforturile disciplinei de a se construi ca o știință nomotetică;

(2) explorarea caracterului multiparadigmatic al sociologiei și descrierea avantajelor date de prezența simultană a unor viziuni teoretico-metodologice distincte sau chiar contradictorii asupra producerii și funcționării mediului social; (3) familiarizarea cu paradigmele sociale ce au fost produse după pierderea masivă în popularitate a funcționalismului și pozitivismului. „Turnura postmodernă” - trecerea de la analiza științifică a structurii sau instituțiilor sociale către explorarea interpretativă a unor fenomene precum limbajul și formele culturale și opresiunea de gen – va constitui al treilea obiectiv principal al cursului de Paradigme sociologice. 


Obiectivele specifice:

La finalul acestui curs, studenții vor putea să:

(1) definească ce este o paradigmă sociologică, să argumenteze în fel aceasta este relevantă pentru cercetarea empirică;

(2) chestioneze fundamentele științifice ale sociologiei, între abordările nomotetice și cele ideografice;

(3) să descopere noi proiecte teoretice dezvoltate de generațiile anterioare de sociologi, care creează noi direcții de cercetare sociologică astăzi;

(4) își poziționeze propriile interese de cercetare în domeniul mai larg al teoriei sociologice;

(5) afișeze o lejeritate tot mai mare în utilizarea jargonului sociologic de bază, atât oral cât și în scris; 

(6) formuleze răspunsuri clare, articulate din punct de vedere sociologic și din ce în ce mai sofisticate la întrebările puse privind sistemele de privilegii și opresiune, problemele ce țin de inegalitate socială, marginalizare, rasializare, pauperizare etc.

(7) evalueze punctele forte și punctele slabe ale perspectivelor sociologice abordate pe parcursul semestrului;

(8) dezvolte activități grupale de cercetare/schimbare socială, contextualizând sau explicând empiricul prin referire la două paradigme sociologice contradictorii;

(9) exprime preferințele paradigmatice personale și să le apere în mod coerent;

(10) dezvolte și să experimenteze sentimente reciproce de apropiere și solidaritate cu colegii, cu profesorul și cu disciplina sociologiei.

Titular curs

Seminar

Program

Acest curs se studiază în următoarele programe:

Navigare rapidă

Discipline similare

Accessibility Toolbar

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială