S5: Politici sociale

InfoTitularTematicaBibliografieEvaluareObiectiveStandarde

Număr de credite: 5
Cod: ALR2505
Predare: curs 2h, seminar 2h
Limba de predare: română
Tip: semestrul 5, nivel licenţă, specializarea Asistenţă Socială

Activităţi de curs: conf. univ. dr. Adina Rebeleanu
Activităţi seminar: lect. univ. dr. Florina Pop,  conf. univ. dr. Adina Rebeleanu
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Universitatea Babeş-Bolyai

CURS

Politicile sociale drept răspunsuri instituţionalizate la anumite probleme sociale. Politicile sociale drept răspunsuri instituţionalizate la anumite probleme sociale. Implicarea statului în reglementarea, administrarea, finanţarea şi acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale. Principiile protecţiei sociale. Mecanismele administrativ-financiare ale protecţiei sociale. Politici sociale în socialismul de stat. Cazul României în context regional. Reforma sistemului de protecţie socială în perioada de tranziţie. Componentele sistemului de pensii din România. Inegalităţi în sistemul de pensii. Reforma sistemului de pensii. Sănătatea, ca bun public. Sistemul de ocrotire medicală – evoluţii. Echitate versus inegalitate în utilizarea şi accesul la servicii de sănătate. Protecţia socială a persoanelor sărace Diversitatea sistemelor de protecţie socială. Tipologii (R. Tittmuss, tipurile regimurilor de bunăstare G. Esping-Andersen).

Săptămâna 1. Politicile sociale drept răspunsuri instituţionalizate la anumite probleme sociale.
Popescu, L. (2004): Protecţia socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa Univ. Clujeană. Cap. „De la formele tradiţionale de protecţie socială la statul bunăstării”, pp. 67-90:

Săptămâna 2. Implicarea statului în reglementarea, administrarea, finanţarea şi acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale (I). Naşterea şi dezvoltarea Statului bunăstării.
Popescu, L. (2004): Protecţia socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa Univ. Clujeană. Cap. 2. subcapit.2.2 (p.74-91), Preda, M (2002), Politica socială românească între sărăcie și globalizare, capt.1, pag. 21-34.

Săptămâna 3. Implicarea statului în reglementarea, administrarea, finanţarea şi acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale (II). Criza şi restructurarea Statului bunăstării.
Popescu, L. (2004): Protecţia socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa Univ. Clujeană. Cap. 2. subcapit.2.2 (p.84-92)

Săptămâna 4. Principiile protecţiei sociale. Mecanismele administrativ-financiare ale protecţiei sociale.
Baldock, J., Manning, N., Vickerstaff, S. (2003): Social Policy , Oxford: Oxford University Press – Chapter 1 „Social Policy, Social Welfare, and the Welfare State”, pp.1-28
„Social Policy, Social Welfare, and the Welfare State”, pp.1-28; Titmuss, Richard: „Universalism versus Selection” in Pierson and Castles, 2000: pp.42-51

Săptămâna 5. Politici sociale în socialismul de stat. Cazul României în context regional.
Popescu, L. (2004) Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap. 1 „Socialismul de stat”, pag. 13-50.

Săptămâna 6. Reforma sistemului de protecţie sociala în perioada de tranziţie.
Popescu, L. (2004) Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană., Cap. 3, „Noua politică socială în Europa de Est”, pag. 85-95.

Săptămâna 7. Persoane cu handicap şi îngrijirea de lungă durată. Structura sistemului, finanţare, condiţii de eligibilitate.
Lazăr, F. (2009), Persoane cu handicap în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale,. Iaşi: Polirom, pp.89-95.

Săptămâna 8. Componentele sistemului de pensii din România. Inegalităţi în sistemul de pensii. Reforma sistemului de pensii.
Preda, M. (2009), Sistemul de pensii în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale,. Iaşi: Polirom, pp.98-108.
Şoitu, D., Rebeleanu, A. (coord). 2016. Noi perspective asupra cursului vieţii, Ed. Universităţii Al. i. Cuza, Iaşi

Săptămâna 9. Sănătatea, ca bun public. Sistemul de ocrotire medicală – evoluţii. Echitate versus inegalitate în utilizarea şi accesul la servicii de sănătate.
Popescu, L. (2009), Serviciile de îngrijire a sănătăţii în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale,. Iaşi: Polirom, pp.152-167.
Rebeleanu-Bereczki, A. (2006): Politicile în domeniul sănătăţii în contextul reformei sociale din România. Cluj: Presa Universitară Clujeană. (capit. 3 şi 4)

Săptămâna 10. Protecţia socială a copiilor şi familiei în România. Prestaţii sociale destinate protecţiei maternităţii şi creşterii copilului mic (concediu/indemnizaţia de maternitate, concediu/indemnizaţia de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, protecţia maternităţii la locul de muncă, concediul paternal, alocaţia de stat pentru copil). Impactul politicilor familiale asupra inegalităţii sociale.
Popescu, L. (2004), Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană ( Cap. 7: „Prestaţii Familiale”)
Rotariu, T., Mureşan, C., Hărăguş, M., Hărăguş, P.T. (2012): 4.3 Politicile familiale şi efectul lor asupra fenomenelor demografice analizate. în Rotariu, T. şi Voineagu, V. (coord.): Inerţie şi Schimbare. Iaşi, Polirom, pp. 152-159

Săptămâna 11. Protecţia socială a persoanelor sărace (VMG, alocaţia de sprijin).
Grigoraş, V. (2009), Contribuţia beneficiilor sociale la reducerea sărăciei şi inegalităţii în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale,. Iaşi: Polirom, 109-118.

Săptămâna 12: Politici de combatere a şomajului şi efectelor sale.
Pescaru-Urse, Daniela, Protecţia socială a şomerilor în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale,. Iaşi: Polirom, pp.89-95.
Şoitu, D., Rebeleanu, A. (coord). 2016. Noi perspective asupra cursului vieţii, Ed. Universităţii Al. i. Cuza, Iaşi

Săptămâna 13: Diversitatea sistemelor de protecţie socială. Tipologii (R. Tittmuss, tipurile regimurilor de bunăstare G.Esping-Andersen).
Esping-Andersen, G. „Three Worlds of Welfare Capitalism” în Pierson and Castles, (2000), p: 154-170
Popescu, Livia (2004): Protecţia socială în Uniunea Europeană, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană (pp.91-115)

Săptămâna 14. Sinteze, clarificări..

 

 

 

SEMINAR

 

Metode de predare: expunere, dezbaterea, studiul de caz, teme de reflecţii (pentru fiecare seminar, incluse in cerintele pentru seminar), realizate sincron şi asincron pe platforma Microsoft Teams

S1 – Seminar introductiv – prezentarea tematicii de seminar, a bibliografiei, a modalităţii de desfăşurare şi de notare, conţinutul dosarului de dezbatere, teme de dezbatere, teme de reflecţie aferente fiecărui seminar, prezentarea ofertei de învăţare

S2 – Concepte de bază: politici sociale, statul bunăstării, cetăţenie socială, servicii şi prestaţii sociale. Dezvoltarea statului bunăstării – perspective istorice. Implicarea statului în reglementarea, administrarea, finanţarea şi livrarea prestaţiilor şi serviciilor sociale.

Lecturi:

Popescu, L. (2004): Protecţia socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa Univ. Clujeană. Cap. „De la formele tradiţionale de protecţie socială la statul bunăstării”, pp. 67-90
Baldock, J., Manning, N., Vickerstaff, S. (2003): Social Policy , Oxford: Oxford University Press – Chapter 1 „Social Policy, Social Welfare, and the Welfare State”, pp.1-28
Manning, Nick: „Social Needs, Social Problems, and Social Welfare” in Alcock et.al., 2003: pp. 35-41
Briggs, Asa: „The Welfare State in a Historical Perspective” in Pierson and Castles, 2000: pp. 18-32
Marshall, T.H.: „Citizenship and social class” in Pierson and Castles, 2000: pp. 18-32

Teme de discuţii:

1.Descrieți pe scurt istoricul organizării protecției sociale, referindu-vă la Legea Săracului. Care erau principalele prevederi ale acestei legi și care credeți că au fost efectele acesteia?

2.Descrieți pe scurt istoricul organizării protecției sociale, referindu-vă la asigurările sociale introduse de cancelarul Germaniei Unificate, Otto von Bismarck (1862-1890). Care credeți că au fost motivațiile care au condus la construirea acestui sistem de asigurări?

  1. Descrieți pe scurt istoricul organizării protecției sociale, referindu-vă la Planul de Protecție Socială (Beveridge, 1942). Enumerați principalele recomandări ale acestuia.
  2. Ce înțelegeți prin termenul de „politici sociale”?
  3. Definiți statul bunăstării.
  4. Ce înseamnă conceptul de „cetățenie socială”, în accepțiunea lui Marshall? Dar cel de „drepturi sociale”?

S3 – Principiile protecţiei sociale: universalitate – selectivitate, Recapitularea – Repere istorice: Legea Săracului în Anglia elisabetană (1601), Asigurările sociale introduse de Bismarck (1892).  Avantajele şi dezavantajele testării mijloacelor. Mecanisme administrativ-financiare ale protecţiei sociale.

Lecturi:

Manning, N. (2003): „The Politics of Welfare” şi „Welfare, Ideology, and Social Theory” în Baldock, J., Manning, N., Vickerstaff, S. (2003): Social Policy , Oxford: Oxford University Press, pp. 29-84
Titmuss, Richard: „Universalism versus Selection” in Pierson and Castles, 2000: pp.42-51
Raportul Beveridge (selecţii)
Legea săracului în Anglia (selecţii)

Tema 1 (redacţională, se va încărca pe platforma Microsoft Teams):

Citiți bibliografia indicată mai jos și răspundeți următoarelor cerințe:

– Identificați avantajele și dezavantajele principiului universalismului în oferirea prestațiilor și serviciilor sociale.
– Identificați avantajele și dezavantajele principiului selectivismului în oferirea prestațiilor și serviciilor sociale.

Lungime recomandată temă: maximum 3 pagini, Times New Roman, 12, Justify, cu citări în text și la finalul temei, folosind stilul de citare APA.

S4 – Discutarea temelor. Studiu de caz.
Recapiltularea lecturilor anterioare.

S5 Socialismul de stat în România. Politici sociale şi viaţa de zi cu zi. Analiza politicii şi constrângerilor sociale post-tranziţie

Lecturi:

Popescu, L. (2004). Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap. 1 .Socialismul de stat, p. 13-50.
Popescu, L. (2004).Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap. 2 Tranziţia şi constrângerile politicii sociale, p. 59-88
Popescu, L. (2004). Politicile sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană, Cap. 3, „Noua politică socială în Europa de Est”, p.85-95

Teme de discuţii:

– Care au fost principalele forme ale protecţiei sociale în perioada socialismului de stat, în România?
– Care au fost principalele provocări (dificultăți) în reforma sistemului de protecție socială din România în perioada de tranziție? Care grupuri sociale credeți că au fost mai dezavantajate în această perioadă? Argumentați.

S6 – Sistemul de protecţie socială din România I. Sistemul de pensii

Lecturi:

Preda, M. (2009). Sistemul de pensii. în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale, Iaşi: Polirom, p.98-108.
Rebeleanu A., Haragus P. T. (2012). Analiza politicilor sociale pentru vâstnici, în Mureşan C. (coord), Situatia vârstnicilor din Romania. Presa Universitară Clujeană, p. 137-174 .
Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice (2014-2020).

Bibliografie opţională

Rebeleanu, A., Hărăguş M. (2016) .Politici publice şi pensionarea – consideraţii privind sănătatea şi genul” în Şoitu, D.,Rebeleanu, A. (coord). 2016. Noi perspective asupra cursului vieţii, Iași: Ed. Universităţii Al. I.Cuza., p. 159-174.
Rebeleanu A., Şoitu D., Intergenerational Solidarity in Romanian Social and Healthcare Policies, Analele Stiintifice ale UAIC. Sociologie si Asistenta Sociala, tom V nr. 1, 2012, p.33-49
Şoitu D., Rebeleanu A., Vulnerabilities of the Socio-Medical Legal Framework for Erdely, Revista de Asistenta Sociala, 2011, p.137- 152.
Special Eurobarometer 372. Active Ageing Report 2012 Available at:
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si%20
asistenta%20sociala/AEIA- 2012/Active%20Ageing%20Eurobarometer%20January%202012.pdf

Teme de discuţii:

Citiți bibliografia indicată mai jos și răspundeți următoarelor cerințe:

– descrieți pe scurt principalele schimbări în sistemul de pensii din România în ultimii 20 de ani.
– din perspectiva asistenței sociale (sau din rolul de viitor asistent social), formulați trei critici privind sistemul de pensii din România.

S7 – Sistemul de protecţie socială din România II. Sistemul de sănătate

Lecturi:

Popescu, L. (2009). Serviciile de îngrijire a sănătăţii în Preda, Marian (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale, Iaşi: Polirom, p.152-167.
Rebeleanu-Bereczki, A. (2006).Politicile în domeniul sănătăţii în contextul reformei sociale din România. Cluj: Presa Universitară Clujeană(capitolul 3 şi 4).
Stanciu, M. (2013). Sistemul public de servicii medicale din România în context european. Calitatea vieții, vol. XXIV, no. 1, p. 47-80.

Bibliografie opțională:

European Observatory on Health Systems and Policies and the OECD (2019). State of Health in the EU: Romania. Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea. Brussels: the EU.
Jonathan Stillo (2011). Cine are grijă de cei care ne îngrijesc? Critic Atac. 4.10.2011. http://www.criticatac.ro/cine-are-grija-de-cei-care-ne-ingrijesc/

Teme de discuţii:

Citiți bibliografia indicată mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:

– descrieți pe scurt principalele schimbări în sistemul de sănătate din România în ultimii 10 ani.
– din perspectiva asistenței sociale (sau din rolul de viitor asistent social), formulați trei critici privind sistemul de sănătate din România.

 

S8 – Sistemul de protecţie socială din România III. Protecţia şomerilor

Lecturi:

Popescu, L. (2004). Politici sociale est-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap.6 Protectia socială a şomerilor, p.174
Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 2014-2020. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf

Bibliografie opţională:

Guga, Ş. (2016). Munca atipică în România de la izbucnirea crizei. O perspectivă de ansamblu. Bucureşti: Next Publishing.
European Semester (2019) – Factsheet on active labour market policies.
Jobelius, M. (2015). Între integrare și exploatare. Românii și bulgarii în Germania: bilanț după un an de libertate de circulație a forței de muncă. Friedrich Ebert Stiftung, Berlin.
Stoiciu, V. (2016).Annual Review of Labour Relations and Social Dialogue. Romania. Friedrich Ebert Stiftung, Berlin.
Gallie, D., Kuchar, K. (2001). Social consequences of unemployment: an East-West comparison. Journal of European Social Policy. Vol. 1(1), 39-54.

Teme de discuţii:

Citiți bibliografia indicată mai jos și răspundeți următoarelor cerințe:

– descrieți pe scurt principalele schimbări în ceea ce privește politicile de combatere a șomajului din România
– din perspectiva asistenței sociale (sau din rolul de viitor asistent social), formulați trei critici privind sistemul de protecţie socială a şomerilor din România

 

S9 – Componenta non-contributivă a protecţiei sociale din România

Bibliografie obligatorie:

Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M. (eds.) (2015). Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei. București: Banca Mondială. Capitolul 1. Grupuri sărace și vulnerabile, p. 29-52.
Raț, C. (2012). Sărăcie și marginalizare socială în rândul familiilor cu copii. În Rotariu, T., Voineagu, V. (coord.). Inerție și schimbare. Dimensiuni ale Tranziției în România. Iași: Polirom.
Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020)

Bibliografie opţională

Gallup- Studiu exploratoriu privind impactului legii venitului minim garantat asupra beneficiarilor

Dezbatere demonstrativă

 

S10 – Protecţia socială a persoanelor cu disabilităţi

Bibliografie obligatorie:

Lazăr, F. (2009). Persoane cu handicap în Preda, M. (ed.), Riscuri şi inechităţi sociale, Iaşi:Polirom, p.89-95.
Strategia naţională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”, 2015-2020.

Bibliografie opţională:

Soitu C.T. (2014). Incidenţa disabilităţii în România, în Revista de Asistenţă Socială Nr. 2/2014, pp. 124-132
Raport de analiză privind piaţa muncii pentru angajarea persoanelor cu dizabilități.Analiza pieţei muncii şi a nevoilor persoanelor cu dizabilităţi şi a obstacolelor întâmpinate de acestea în procesul lor de integrare socio–profesională. Raport sintetic.

Teme de discuţii:

Citiți bibliografia indicată mai jos și răspundeți următoarei cerințe:

– care sunt principalele măsuri de protecție socială destinate persoanelor cu dizabilități din România?
– identificați trei puncte tari și trei puncte slabe ale acestor măsuri (vă puteți referi atât la legislație cât și la efectul acestor politici

Predarea dosarelor de dezbatere în format redacţional (încărcare pe platforma Microsoft Teams)

 

S11 – Recapitulare: Analiza împreună cu studenții, pe baza exemplelor și a bibliografiei parcurse, a sistemului de protecție socială din România
Tema 2 (redacţională, se va încărca pe Microsoft Teams)

Folosind bibliografia parcursă anterior, identificați în studiul de caz atașat (în dosar Bibliografie) care sunt tipurile de prestații și servicii la care au dreptul membrii de familie/familia din cazul descris. (se va indica de către titularul de seminar studiu de caz/studiile de caz pentru realizarea temei)

Dezbatere în echipe

 

S12.  Diversitatea sistemelor de protecţie socială, modele de politici sociale, exemplificare I

Bibliografie obligatorie:

Esping-Andersen, G. Three Worlds of Welfare Capitalism, în Pierson și Castles. (2000), p. 154-170.
Popescu, Livia (2004). Protecţia socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană (p.91-115).
Ferrera M., Matsaganis M., Sacchi S. 2002., Open coordination against poverty: the new EU social inclusion process, in Journal of European Social Policy, Sage Publications

Teme de discuţii:

Citiți bibliografia indicată mai jos și răspundeți următoarei cerințe:

– Care sunt modelele de stat al bunăstării, conform tipologiei utilizate de Esping- Andersen (2000)? Descrieți aceste modele și exemplificați.

Dezbatere în echipe

 

S13 – Exemplificarea şi analiza tipologiilor de politică socială, II

Bibliografie obligatorie:

Deacon, B. (2000). Eastern European WelfareStates: the impact of thepolitics of globalisation. Journal of European Social Policy, Vol. 10(1), p. 146-161.
Ferrera M., Matsaganis M., Sacchi S. 2002., Open coordination against poverty: the new EU social inclusion process, in Journal of European Social Policy, Sage Publications

Citiți bibliografia indicată mai sus și răspundeți următoarei cerințe:

– Care sunt tipologiile utilizate de Deacon (2000) pentru a explica evoluția statului bunăstării în statele est-europene? Enumerați și descrieți aceste tipologii.

Dezbatere în echipe

 

S14 – Recaliptulare, clarificare punctaje finale

Tema 3 (redacţională, se va încărca pe Microsoft Teams)

Alegeți o prestație socială din România contemporană și analizați prestația aleasă din perspectiva modelului de protecție socială în care se încadrează, conform tipologiei propusă de Esping-Andersen

 

 

Obligatorie

Esping-Andersen, G. (1990), Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge: Polity Press.
Popescu, L. (2004), Protecţia socială în Uniunea Europeană, Cluj, Presa Universitară Clujeană.
Popescu, L. (2004), Politicile sociale este-europene între paternalism de stat şi responsabilitate individuală, Cluj, Presa Universitară Clujeană.
Preda, Marian (ed.) (2009): Riscuri şi inechităţi sociale, Iaşi: Polirom.
Rebeleanu-Bereczki, A. (2007), Politicile în domeniul sănătăţii în contextul social al reformei din România, Cluj, Presa Universitară Clujeană
Rotariu, T., Mureşan, C., Hărăguş, M., Hărăguş, P.T. (2012): 4.3 Politicile familiale şi efectul lor asupra fenomenelor demografice analizate. în
Şoitu, D., Rebeleanu, A.  (coord). 2016. Noi perspective asupra cursului vieţii, Ed. Universităţii Al. i. Cuza, Iaşi

Facultativă

Resurse on-line utile studentului în realizarea temelor:

Guvernul României www.guv.ro
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei www.mmuncii.ro
Comisia Naţională Antisărăcie şi pentru Promovarea Incluziunii Sociale www.caspis.ro
Barometrele de Opinie Publică (accesibile pe site-ul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă) www.osf.ro
Institutul Naţional de Statistică www.insse.ro
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului www.copii.ro
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap www.anph.ro
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale http://www.cnpas.org/cnpas/jsp/home.jsp
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă http://www.anofm.ro/
Eurostat – the Statistical Agency of the European Union http://epp.eurostat.ec.europa.eu
United Nations Development Project www.undp.org
The World Bank www.worldbank.org
Organization for Economic Cooperation and Development: www.oecd.org
European Centre for Social Welfare Policy and Research (Vienna): http://www.euro.centre.org
INTUTE Social Sciences: resources for on-line learning in Social sciences created by academic institutions from the UK http://www.intute.ac.uk/socialsciences/
Internet for Social Policy: a free “teach yourself” tutorial on the Web: http://www.vts.intute.ac.uk/he/tutorial/social-policy
The Social Policy Net: guide for on-line resources on the net http://www.socialpolicy.net
European Social Policy Analysis Network: www.espanet.org
The UK Social Policy Association: http://www.social-policy.com
Centre for the Analysis of Social exclusion (London School of Economics): http://sticerd.lse.ac.uk/case
The Evidence Network (Promoting Evidence-Based Social Policy): http://evidencenetwork.org/index.html
Centre for Policy Studies (UK): http://www.cps.org.uk
Centre for the Study of Public Policy (University of Aberdeen, Scotland): http://www.abdn.ac.uk/cspp
publications.
Child Poverty Action Group: http://www.cpag.org.uk
The ESRC Research Centre on Micro-Social Change (MiSoc) is part of the Institute for Social and Economic Research at the University of Essex. It conducts research on social mobility and how it is affected by social policies: http://www.iser.essex.ac.uk/misoc/
The World Wide Evaluation Information Gateway (social policy evaluations): http://www.policy-evaluation.org
Observatoire Social Europeen: http://www.ose.be/en/default.htm

Intranet : www.freewebs.com/polsoc

username         stratificare_mobilitate
passw:              qqq

CURS

 

Metode de evaluare

  • 50% – Subiecte care cuprind cerinţe referitoare la înţelegerea tematicii cursului, parcurgerea bibliografiei şi operaţionalizarea cunoştinţelor dobândite

Criterii de evaluare

  • 5 p examen scris sesiune (grilă, examen scris)

 

SEMINAR

 

Metode de evaluare

  • 50% – participare activă la discuţii(se punctează implicarea studentului în discuţii, capacitatea acestuia de a aduce argumente logice pe baza literaturii de referinţă recomandate etc.), realizarea unui dosar de dezbatere, realizarea temelor redacáionale pe parcursul semestrului

Criterii de evaluare

  • 5 puncte din care:2.5 p dosar de dezbatere;1 p teme (tema 1 – 0.30 puncte, tema 2 – 0.30 puncte, tema 3 – 0.40 puncte), 1.50 p participare la activităţile de seminar, parcurgerea bibliografiei (0.30 puncte pentru fiecare intervenţie relevantă şi consistentă la seminar, care demonstrează realizarea reflecţiilor şi a parcurgerii bibiografiei recomandate)

 

Aspecte organizatorice, gestionare situaţii excepţionale

  • Prezenţa la seminar : prezenţe asigură intrarea în examenul scris şi luarea în considerare a punctajului acumulat în activităţile de seminar. În cazul în care studentul nu acumulează minim 1  punct din punctajul de la examenul scris din sesiune, examenul va trebui reluat.
  • Realizarea temelor de seminar – obligatorie (în cazul nerealizării acestora studentul pierde dreptul de a se prezenta la examenul scris).
  • Pentru restanţe/măriri studentul va trebui să refacă temele de seminar pentru care doreşte modificarea notei.
  • Temele se realizeză la calculator, TNR-12, spaţiere la un rând şi jumătate, utilizând diacrticele şi stilul justified. Se vor respecta de asemenea standardele APA
  •  Plagiatul şi fraudele: în urma plagiatului şi/sau fraudelor se pierde nota.
  • Contestaţiile se fac în maxim 24 ore după comunicarea rezultatelor pe platforma academic.info sau pe grupul de discuţi

 

Obiective generale

  • Formarea unei bazei teoretice şi practice de cunoştinţe privind protecţia socială a diferitelor categorii de populaţie şi răspunsurile principalelor forme de protecţie socială la riscurile sociale. Clarificarea noţiunilor de politică socială şi protecţie socială, principiile şi mecanismele politicii sociale. Înţelegerea importanţei politicii sociale pentru îndeplinirea rolurilor asistentului social în stabilirea şi respectarea drepturilor persoanelor şi familiilor la beneficii şi servicii sociale.

 

Obiective specifice

Studenţii trebuie:

  • Să înţeleagă conceptele de politică socială, stat al bunăstării, protecţie socială;
  • Să înţeleagă politicile sociale ca răspunsuri instituţionalizate la problemele sociale;
  • Să se documenteze şi să cunoască raportul dintre reglementările europene în domeniul politicii sociale şi politicile sociale ale statelor membre UE;
  • Să cunoască tipologiile şi criteriile de clasificare ale politicilor sociale naţionale;
  • Să cunoască principiile şi mecanismele protecţiei sociale;
  • Să înţeleagă şi să utilizeze adecvat, inclusiv în relaţia cu beneficiarii/utilizatorii, principalele politici sectoriale, beneficii/prestaţii sociale şi condiţiile de eligibilitate specifice.

 

  • 60% prezenţe la seminar si 40% prezenţe la curs, sunt necesare pentru intrarea în examenul scris şi luarea în considerare a punctajului acumulat în activităţile de seminar.
  • Pentru nota minimă, studentul trebuie să acumuleze 1 punct din punctajul de la nota examenului scris (grilei), respectiv implicarea în realizarea unui dosar de dezbatere în cadrul activităţii de seminar. In cazul nerealizării acestor condiţii, studentul nu va putea promova examenul. In cazul realizării parţiale a temelor, acestea vor putea fi luate în considerare la reinscrierea la examen, respectiv la curs.

Notă despre plagiat

Plagiatul sau compilarea din diferite resurse atrage după sine neacceptarea dosarului de dezbatere. Plagiatul sau frauda se pedepseşte în conformitate cu reglemntările în vigoare (în anumite situaţii pot implica exmatricularea). “Plagiatul este prezentarea ca fiind munca proprie a cuiva a cuvintelor, ideilor, argumentelor unei alte persoane fără o corectă recunoştere a sursei prin citare, referire sau notă. Prin urmare, este vorba de plagiat atât atunci când cuvintele unei alte persoane sunt reproduse fără recunoaşterea sursei, cât şi atunci când ideile sau argumentele altei persoane sunt parafrazate astfel încât cititorul ar putea crede că ele aparţin autorului textului.”

 

Dosarul de dezbatere:

 

TEME DE DEZBATERE (listă provizorie)

Afirmaţiile dezbatute

  1. Pensiile de bătrâneţe din sistemul public ar trebui să înlocuiască în mare măsură venitul anterior, nu să asigure un venit minim la bătrâneţe.
  2. Serviciile de sănătate ar trebui acordate pe baza principiului universalităţii şi finanţate din bugetul central.
  3. Cuantumul ajutorului de şomaj ar trebui să depindă de venitul anterior al persoanei asigurate.
  4. Alocaţiile pentru copii ar trebui acordate pe baza principiului selectivităţii, doar familiilor nevoiaşe.
  5. Ajutorul social pentru pesoanele nevoiaşe ar trebui acordat mai degrabă în natură decât sub forma unor prestaţii financiare.

Dezbaterea – Activitate de seminar:

 

Sinteza argumentelor PRO/ CONTRA afirmaţiei: …………………………………….
Autori (maximum 2 studenţi): Participanţii la dezbatere se grupează în două echipe:
PRO (care susţine afirmaţia) – două persoane (PRO1 şi PRO2), CONTRA (care contrazice afirmaţia) – două persoane (CONTRA1 şi CONTRA2).

Structura dosarului de dezbatere:

1.Legislaţia din România privind măsurile de protecţie socială dezbătute:

  • Legea actuală: – beneficiari, criterii de eligibilitate, condiţii;
    • cuantumul prestaţiei;
    • mecanisme de finanţare şi administrare;
    • observaţii (după caz).

Legislaţia în perioada socialistă (1945-1989) şi principalele schimbări legislative din perioada 1989 – 2011 (scurtă descriere şi analiza influenţei acestora asupra situaţiei actuale).

2.Date statistice privind  implementarea măsurilor de protecţie socială (date ce vizează comparativ legislaţia actuală şi cele precedente): de ex. evoluţia nr. de beneficiri şi a cuantumului prestaţiei, diferenţe regionale, etc.

3.Percepţia publică a măsurilor de protecţie socială: de ex. opinii şi atitudini reflectate în Barometrul de Opinie Publică (BOP), interviuri din ziare şi reviste, studii empirice, etc.

4.Prezentarea principalelor argumente PRO/CONTRA afirmaţiei. Structura argumentaţiei depinde de opţiunea voastră, dar trebuie să fiţi atenţi la claritatea şi coerenţa argumentelor. Este mai convingător dacă comparaţi politicile sociale din România cu cele din alte ţări.

5.Schimbări de politică socială pe care le recomandaţi în ceea ce priveşte măsura analizată.

Structura dezbaterilor

Structura dezbaterilor urmează principiile dezbaterii în format Karl Popper, dar adoptă o structură mai simplă şi implică un număr redus de participanţi.

Dezbaterea presupune implicarea unui MODERATOR şi a unui COMENTATOR EXTERN care la sfârşitul dezbaterii prezintă situaţia dintr-o altă ţară cu privire la măsura de protecţie socială discutată.

 

DEZBATEREA ESTE O CONFRUNTARE A IDEILOR! Membrii echipelor PRO şi CONTRA nu susţin neapărat părerea lor personală! Rolul lor este de a prezenta argumente clare şi coerente care susţin sau contrazic o anumită afirmaţie, astfel încât NOI TOŢI putem să înţelegem mai bine ce presupune o poziţie PRO şi una CONTRA. Cu cât mai bine îşi joacă rolul, cu atât mai mult facilitează analiza şi interpretarea afirmaţiei discutate!

Publicul respectă dezbaterea şi NU INTERVINE decât la încheierea dezbaterii cu întrebări şi comentarii.

Desfăşurarea dezbaterii:

PRO 1: Prezentarea principalelor argumente (2 minute)
Confruntare: CONTRA 1 întreabă – PRO 1 răspunde (2 minute)
CONTRA 1: Prezentarea principalelor argumente (2 minute)
Confruntare: PRO 1 întreabă – CONTRA 1 răspunde (2 minute)
(timp de gândire: 1 minut)

PRO 2: Prezentarea detailată a argumentelor – date statistice, percepţia populaţiei, comparaţia cu alte modalităţi de formulare a măsurilor de protecţie socială din acelaşi domeniu (4 minute)
Confruntare: CONTRA 2 întreabă – PRO 2 răspunde (2 minute)
CONTRA 2: Prezentarea detailată a argumentelor – date statistice, percepţia populaţiei, comparaţia cu alte modalităţi de formulare a măsurilor de protecţie socială din acelaşi domeniu (4 minute)
Confruntare: PRO 2 întreabă – CONTRA 2 răspunde (2 minute)
(timp de gândire: 1 minut)
CONTRA 1 sau 2: Concluzii (2 minute)
PRO 1 sau 2: Concluzii (2 minute)

 

Întrebări din partea audienţiei şi răspunsul la acestea (5 minute).

 

COMENTATOR EXTERN: Prezentarea situaţiei dintr-o altă ţără cu privire la măsura de politică socială discutată (10-15 minute).

 

Întrebări din partea audienţiei şi răspunsul la acestea (5 minute).