The differences between domination and the state

Cea de a patra prelegere susținută de Gáspár Miklós Tamás în cadrul Departamentului de Sociologie vizează analiza puterii statale. “Câtă vreme statul s‑a identificat cu nobilimea și, într‑o măsură mai redusă, cu clerul, comunitatea politică s‑a organizat ca națiune sau ca societate civilă (cele două coincid întrucâtva), opunându‑se direct statului teritorial, însă disputându‑și cu acesta supremația asupra aceluiași teritoriu. A Treia Stare (îndeosebi burghezia) s‑a proclamat drept națiune și chiar asta era. Putere socială privată de instrumentele constrângerii legale: iată ceea ce numim națiune sau societate civilă sau burghezie. A Treia Stare n‑a devenit niciodată statul, așa cum fuseseră altădată aristocrația și regalitatea; ea a trebuit să se asigure că niciodată nimeni nu va deveni statul în acel sens, căci avea nevoie de mobilitate și de spațiu de manevră. […] „Legitimitatea” nu echivalează cu justificarea morală. „Legitimitatea”, cum arată Max Weber, are mai multe fețe și, spre deosebire de principiile morale, nu reglementează întreaga conduită morală a indivizilor. E pur și simplu recunoașterea unui fapt fundamental – acela de a fi condus sau guvernat –, care reglementează comportamentul colectiv supus asimetriei și ierarhiei. Această recunoaștere permite agenților legal autorizați ai capitalului și ai statului să folosească forța fără a fi pedepsiți și, de asemenea, va permite pedepsirea rezistenței (sau sustragerii, a exodului), fără teama de represalii din partea forțelor (non‑statale) contrahegemonice.” G.M Tamas – Puterea inocentă în “Postfascism și anticomunism. Intervenții filosofico-politice”, traducere de Teodora Dumitru și Attila Szigeti, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2014.

Mai multe detalii despre acest eveniment găsiți aici: https://www.facebook.com/events/169315940670286/