Număr de credite: 4

Cod: ALR2211

Predare: curs 2h

Limba de predare: română

Tip: disciplină opțională, semestrul 1 nivel licenţă, specializarea Asistență Sociaă

C1. Introducere în tematica cursului. Descrierea, pe scurt, a temelor și a obiectivelor disciplinei. Prezentarea resurselor bibliografice, a cerințelor referitoare la activitatea studenților pe parcursul semestrului. Stabilirea criteriilor de evaluare.

C2-6

Caracterul interdisciplinar al studiilor de îmbătrânire. Discipline care studiază îmbătrânirea, bătrânețea și statutul vârstnicului (gerontologie, geriatrie, ageing studies, etc.). Specificitatea abordărilor de tip sociologic. Perspectiva constructivistă. Clarificarea unor concepte operaționale: longevitate, speranță de viață/durată de viață, generație/cohortă, îmbătrânire demografică/graying of population, îmbătrânirea primară/îmbătrânire secundară, ageism, s-ageism/intersecționalitate, gerontofobie, vârsta (subiectivă, biologică, cronologică, funcțională etc.), îmbătrânire primară/îmbătrânire secundară, eterogenitate de vârstă. Proiecte sociale intergeneraționale Tipuri de studii în cercetarea îmbătrânirii (longitudinale, transversale, studii de caz).

C7-10

O istorie succintă a percepțiilor sociale asupra îmbătrânirii, de la vechii greci până la trans-umanismul postmodern și gerontofobia actuală. Tendințe actuale în abordarea bătrâneții și îmbătrânirii, pe diverse nivele: personal, social, cultural, de cercetare. Caracteristici majore ale îmbătrânirii și bătrâneții în Occidentul contemporan: aspecte demografice, economice, politice, sociale și inter-generaționale. Ageism, excluziune socială, moarte socială. Tipuri de ageism. Revoluția îmbătrânirii și consecințele sale socio-politice (discuții despre relevanța bunăstării și educației într-o societate îmbătrânită). Bătrânețea ca ”țap ispășitor” – perspective critice asupra abordărilor socio-economice potrivit cărora îmbătrânirea/vârstnicii ar constitui o problemă socială. Paradigme socio-culturale care influențează construirea socială a bătrâneții: neuroștiințele, infantilizarea socială și supra-investirea de tip capitalist a socialului. Individ și societate: acord și diferență în procesul prin care se atribuie sens bătrâneții.

C11-12

Bătrânețe și îmbătrânire în România. Narațiuni sociale care oglindesc forme de ageism. Reprezentări mass-mediatice și new-mediatice ale îmbătrânirii (emisiuni TV, presă, publicitate, bloguri). Tipuri de imaginar social care articulează reprezentările mass- și new-mediatice contemporane. Explorarea raportului dintre reprezentări și realități sociale: cât, de ce și în ce sens reprezentările contează. Teorii ale comunicării/media și ale reprezentării care pot fi utile în înțelegerea acestui raport. Aplicații pe spațiul românesc și internațional, analiza unor reprezentări de dată recentă.

C13-14

Perspectivele teoretice majore ale îmbătrânirii, aplicabilitatea și limitele lor: teoria activității (activity theory), teoria dezangajării (disengagement theory), gerotranscendența (gerotranscendence), teoria continuității (continuity theory), teoria schimbului (exchange theory). Îmbătrânirea de succes (successful ageing): perspectivă teoretică majoră în spațiul occidental. Îmbătrânirea de succes ca lifestyle. Istoria conceptului de îmbătrânire de succes. Distincția active ageing/successful ageing. Psihologia îmbătrânirii de succes (binomul acceptare-negare).

Bibliografie obligatorie:

·        Suport curs, Îmbătrânirea Astăzi. Perspective Sociologice 2025-2026;

·        Teodorescu, Adriana (2022). Narațiuni contemporane ale îmbătrânirii și bătrâneții între îmbătrânirea de succes și moartea socială. Iași: Editura Institutul European.

Bibliografie opțională:

• Amery, Jean. 2010. Despre îmbătrânire. București: Editura Art.

• Arnquist, Sarah. 2009. “How Old Do You Feel? It Depends on Your Age”. The New York Times. 30 june. http://www.nytimes.com/2009/06/30/health/30aging.html?ref=health.

• Bengtson, Vern L. & Richard A. Settersten (eds.). 2016. Handbook of Theories of Ageing. Third edition. New York: Springer Publishing Company.

• Butler, R. N. 1974. Succesful aging and the role of the life review. Journal of the American Geriatrics Society, 22, 529–535.

• Calitatea vieții vârstnicilor. Tendințe și riscuri în contextul pandemiei, http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2021/04/Raport-CV-varstnici-.pdf.

• Cohen, Gene D. 2005. The Mature Mind: The Positive Power of the Aging Brain. New York: Basic Books.

• Crăciun, Catrinel (2022). ‘Positive Ageing Happens in The West’: Ageing Perceptions and Active Ageing Policy Implementation Among Romanian General Practitioners, pp. 88-103. In A. Teodorescu & D. Chiribucă (eds.). Shaping Ageing. Social Transformations and Enduring Meanings. London, UK: Routledge, Taylor & Francis.

• Dannefer, Dale & Chris Phillipson, eds. (2010). The SAGE Handbook of Social Gerontology. Sage

• Foley, Michael. 2010. The Age of Absurdity. Why Modern Life Makes it Hard to Be Happy, Simon & Schuster, UK, 2010.

• Gambert, Steven R. 2010. Be Fit for Life: A Guide to Successful Aging. A Wellness, Weight Management, and Fitness Program You Can Live With. World Scientific Publishing

• Gawande, Atul. 2014. Being Mortal and What Matters in the End. New York: Metropolitan Books.

• Gilleard, Chris & Paul Higgs. 2015. “Social Death and the Moral Identity of the Fourth Age”. Contemporary Social Science, Volume 10, Issue 3: 262-271.

• Giuliano, Vince, Melody Winnig, and Michael Giuliano. 2014. “The evolving narrative and social transformation of aging – Part 1: Important issues confronting the world associated with aging populations”. AGINGSCIENCES™ – Anti-Aging Firewalls™. http://www.anti-agingfirewalls.com/2014/03/13/the-evolving-narrative-and-social-transformation-of-aging-part-1-important-issues-confronting-the-world-associated-with-aging-populations/.

• Giuliano, Vince, Melody Winnig, and Michael Giuliano. 2014. “The evolving narrative and social transformation of aging – Part 2: Narratives of Aging”. AGINGSCIENCES™ – Anti-Aging Firewalls™. http://www.anti-agingfirewalls.com/2014/03/13/the-evolving-narrative-and-social-transformation-of-aging-part-2-narratives-of-aging/.

• Karpf, Anne. 2014 (2012). Cum să îmbătrânești frumos. Traducere din engleză de Radu Șorop. București: Vellant.

• Kastenbaum, Robert. 2007. Death, Society and Human Experience. NY: Pearson Education

• Kaufman, S.R. 1986. The Ageless Self: Sources of Meaning in Later Life. Madison: University of Wisconsin Press.

• Králová, Jana. 2015. “What is social death?”. Contemporary Social Science, Vol. 10, No. 3, 235–248, http://dx.doi.org/10.1080/21582041.2015.1114407.

• Lamb, Sarah. 2014. “Permanent Personhood or Meaningful Decline? Toward a Critical Anthropology of Successful Aging”. Journal of Aging Studies 29: 41–52.

• Lodge, Caroline, Eileen Carnell & Marianne Coleman (2016). The New Age of Ageing. How Society Needs to Change. Bristol: Policy Press.

• Mullan, Phil. 2002. The Imaginary Time Bomb. Why an Ageing Population is Not a Social Problem. London & New York: I.B. Tauris.

• Neiman, Susan. 2016. Why Grow Up? Subversive Thoughts for an Infantile Age. UK: Penguin Books

• Pachna, Nancy (2017). Ageing. A Very Short Introduction. Oxford University Press

• Randall, William. 2016. “Lives as Sacred Texts: Toward a Narrative Theology of Aging”. Caring Connections – Vol.11 No.4.

• Rowe, John Wallis & Robert L. Kahn. 1998. Successful Aging. New York: Dell Publishing.

• Stern, S., & O’Boyle, R. 2002. “Successful Aging: Optimizing Life in the Second Half”. In Successful Aging: Optimizing Life in the Second Half, http://www.ec-online/.

• Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/Anexa_Strategie_ILD_2023-2030_14092022.pdf

• Susan M. Hiller & Georgia M. Barrow. “Stereotypes and images”. 2011. In Aging, the Individual and Society. Belmont, CA: Wadsworth, pp. 32-60.

• Whitbourne, Susan Krauss & Martin J. Sliwinski (eds.). 2016. The Wiley-Blackwell Handbook of Adulthood and Ageing. Wiley Blackwell.

• Zegarra Chiappori, Magdalena (2022). Providing Elderly Care in Precarious Settings: A Case Study in Lima, Peru, pp. 138-154. In A. Teodorescu & D. Chiribucă (eds.). Shaping Ageing. Social Transformations and Enduring Meanings. London, UK: Routledge, Taylor & Francis.

70% colocviu (susținerea orală, în ultimele 2 săpt. înainte de sesiune); în caz că studenții vor fi prea numeroși, li se va propune o examinare scrisă în pre-sesiune sau sesiune (test grilă +eventual, 1,2 întrebări deschise); această situație de examinare scrisă va fi negociată cu studenții la primul curs, ca alternativă la examinarea orală.

30% o temă pe parcurs ce va fi anunțată din timp (cu cerințe și sfaturi) și care se va preda pe MS-TEAMS, la un termen stabilit în avans

Obiectivul general al disciplinei 

Familiarizarea studenților cu problematica îmbătrânirii și bătrâneții și a abordării acesteia din perspectivă sociologică. Conștientizarea importanței acestor subiecte pentru lumea contemporană

Obiectivele specifice 

1. formarea și exersarea gândirii critice în raport cu modul în care societatea contemporană privește îmbătrânirea, bătrânețea și vârstnicii, precum și conștientizarea utilității practicării acesteia în relațiile trans-generaționale 

2. prezentarea și înțelegerea faptului că îmbătrânirea și bătrânețea sunt atât fenomene biologice, cât și fenomene determinate social (constructe sociale, variabilitate și diversitate geografică și istorică) 

3. înțelegerea aplicabilității și limitelor principalelor teorii sociologice ale îmbătrânirii 

4. prezentarea principalelor direcții teoretice din științele socio-umaniste (antropologie, psihologie, medicină, naratologie etc.) care pot fi utilizate în abordările sociologice ale îmbătrânirii și ale bătrâneții 

5. dobândirea unor cunoștințe fundamentale referitoare la influențele/paradigmele culturale, economice, politice și sociale care se exercită asupra percepției, atitudinii, politicilor sociale și reprezentării bătrâneții în spațiul occidental 

6. înțelegerea bătrâneții și îmbătrânirii ca fenomene complexe, ireductibile la o singură abordare teoretică sau la un singur aspect 

7. familiarizarea cu situația socială a vârstnicilor din România, precum și cu principalele valori, atitudini față de îmbătrânire în societatea românească contemporană 

8. identificarea și înțelegerea mecanismelor sociale prin care se construiesc și se diseminează stereotipurile negative și a funcționării discriminării pe criterii de vârstă (ageism) 

9. identificarea și deconstrucția stereotipurilor (extrem-)pozitive de dată recentă 

10. înțelegerea riscurilor ce decurg din ideologizarea îmbătrânirii de succes  

11. capacitatea de a identifica, examina și interpreta corect reprezentări actuale ale bătrâneții, îmbătrânirii și vârstnicilor în mass-media și în spațiul virtual  

12. capacitatea de a capta relevanța socială a unor reprezentări culturale (cinematografice, literare, artistice) ale bătrâneții, îmbătrânirii și vârstnicilor  

13. stimularea competențelor de cercetare în domeniul sociologiei îmbătrânirii prin dobândirea unor cunoștințe esențiale și a unor competențe specifice de analiză/sinteză  

14. formarea competențelor de analiză sociologică care, alături de însușirea unui cadru teoretic, să fie utile în profesii care presupun contactul predilect (ex.: ONG-uri destinate vârstnicilor) sau frecvent (ex.: Resurse umane) cu vârstnicii.