Numar de credite: 8

Cod: AMR3051

Predare: curs 2h, seminar 1h

Limba de predare: Română

Tip: obligatoriu, semestru 4, Master Muncă și transformări sociale

1. Introducere în domeniul Socio-antropologiei medicale și explicitarea mizelor practice ale disciplinei pentru domeniul muncii

2. Sistemul biomedical. Medicalizarea societății. Mecanisme de disciplinare și control a corpului bolnav (I)

3. Sistemul biomedical. Medicalizarea societății. Mecanisme de disciplinare și control a corpului bolnav (II)

4. Interacțiunea dintre sănătate, boală și mediile ocupaționale

5. Ecologia politică a bolilor. „Sindromul” sărăciei, rasa și riscurile de gen pentru sănătate

6. Perspective culturale asupra sănătății ocupaționale

7. Prezentarea de către studenți a ghidurilor de interviu, pe baza cărora vor realiza interviurile individuale cu

angajați ce suferă de o patologie cronică sau care a căror recuperare a presupus interacțiuni multiple cu

sistemul românesc de sănătate (public sau privat), aparținătorii acestora, membri ai echipei medicale (cadre medicale superioare, medii sau auxiliare). Feedback

8. Morbiditate profesională și medicina muncii (focus: România)

9. Muncă, identitate și sănătate

10. Globalizare și sănătate în mediul de lucru

11. Drepturi, siguranță și sănătate în muncă

12. Politici în sănătate și impactul lor asupra stării de bine a angajaților

13. Autovindecare, industrii terapeutice alternative și neoliberalism

14. Cât de „critică” poate fi socio-antropologia medicală? 

+ Recapitulare

Nota bene! Studenții sunt rugați să verifice săptămânal conținutul syllabus-ului și textele propuse pentru lectură; este posibil să survină modificări în tematica abordată pe parcursul semestrului, în funcție de

interesele mai particulare ale studenților și de cercetările în derulare ale cadrului didactic. Orice schimbare sau ajustare va fi comunicată în timp util, atât la curs cât și pe canalele de comunicare on-line cu studenții.

Bibliografie 

Participarea activă a studenților presupune lecturarea metodică a textelor stabilite pentru fiecare întâlnire.

Bibliografie obligatorie*:

Janzen, J.M. (2002). The Social Fabric of Health: An Introduction to Medical Anthropology. McGraw Hill.

–

manualul de referință

C1: Kasmir, S. (2018). Precarity. În Cambridge Encyclopedia of Anthropology. Cambridge, U.K.: Cambridge University Press.

C2: i. Bărbulescu, C. (2015). România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910. București: Humanitas, selecții.

ii. Lupton, D. (1997). The Imperative of Health: Public Health and the Regulated Body. New York: SAGE Publications Ltd, selecții.

C3: i. Stevens, H. (2016). From Medical Gaze to Statistical Person: Historical Reflections on Evidence-Based and Personalised Medicine. În Australian Family Physician, 45(9): 632-635.

ii. Rose, N. (2001). The Politics of Life Itself. În Theory, Culture & Society, 18(6): 1-30.

C4: Loeppke, R., Hohn, T., Baase, C., Bunn, W. B., Burton, W. N., Eisenberg, B. S., Ennis, T, Fabius, R., Hawking, R. J. et.al. (2015). Integrating health and safety in the workplace: how closely aligning health and safety strategies can yield measurable benefits. În Journal of Occupational and Environmental Medicine, 57(5): 585-597.

C5: i. Farmer, P. (2003). Pathologies of Power. Health, Human Rights, and the New War on the Poor. Los Angeles: University of California Press, selecții.

ii. Adler, N. E., Boyce, W. T., Chesney, M. A., Folkman, S., & Syme, S. L. (1997). Socioeconomic Inequalities in Health: No Easy Solution. În G. Henderson, N. King, R. Strauss, S. Estroff, & L. Churchill (Eds.), The Social Medicine Reader, Durham, NC: Duke University Press, pp. 109-120.

C6: i. Engebretson, J. (2003). Cultural Constructions of Health and Illness: Recent Cultural Changes toward a Holistic Approach. În Journal of Holistic Medicine, 21(3):203-227.

ii. Engebretson, J. (1996). Urban healers: An experiential description of American healing touch groups. În Qualitative Health Research, 6(4): 526-541.

C7: n/a – prezentarea ghidurilor de interviu.

C8: i. INS, Istrate, G.-M. (coord.) (2011). Aplicarea metodologiei europene privind statistica bolilor profesionale (Faza 1) în România, pp. 5-8 și 18-36, varianta on-line: aici

ii. Călugăreanu, L. D., Popescu, D. L. (2020). Morbiditatea profesională în România. Anul 2020. Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică, Institutul Național de Sănătate Publică, București, 6 pagini, varianta on-line: aici

iii. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă: Lista europeană a bolilor profesionale, varianta on-line: aici

C9: Elraz, H. (2018). Identity, mental health and work: How employees with mental health conditions recount stigma and the pejorative discourse of mental illness. În Human Relations, 71(5):722-741.

C10: Labonté, R., Schrecker, T. (2007). Globalization and social determinants of health: Introduction and methodological background (part 1 of 3). În Global Health 3(5). Variantă online.

C11: Landsbergis, P. A., Grzywacz, J. G., LaMontagne (2014). Work Organization, Job Insecurity, and Occupational Health Disparities. În American Journal Of Industrial Medicine, 57: 495-515.

C12: Health and Safety at Work: Articles 91, 114, 115, 151, 153 and 352 of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU). Variantă online.

C13: i. Rimke, H. (2020). Self-help, Therapeutic Industries, and Neoliberalism. În The Routledge International Handbook of Global Therapeutic Cultures, pp. 37-50.

ii. Fries, C. J. (2008). Governing the health of the hybrid self: Integrative medicine, neoliberalism and the shifting biopolitics of subjectivity. În Health Sociology Review, 17(4): 353-367.

C14: Manderson, L., Hardon, A., Cartwright, E. (eds) (2016). Vital Signs: Medical Anthropology in the Twenty- first Century. În The Routledge Handbook of Medical Anthropology. New York, NY: Routledge, pp. 368-381.

*studenții vor primi variante pdf ale acestor articole

Cărți pentru recenzie*

Bărbulescu, C. (2015). România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910.

București: Humanitas.

Biss, E. (2018). Despre imunitate. Vaccinare: mit, metaforă, responsabilitate. O investigație culturală.

București: Litera.

Foucault, M. (2017). Nașterea biopoliticii. Cluj: Idea Design&Print. Foucault, M. (1998). Nașterea clinicii. București: Editura Științifică.

Mihăilescu, V. (2019). În căutarea corpului găsit. O ego-analiză a spitalului. Iași: Polirom.

Lock, M. (2001). Twice Dead: Organ Transplants and the Reinvention of Death. California: University of California Press.

Sontag, S. (2014). Boala ca metaforă. SIDA și metaforele ei. București: Vellant

Scull, A. (2017). O istorie culturală a nebuniei. De la Biblie la Freud, de la casa de nebuni la medicina modernă. Iași: Polirom.

* studenții vor primi variante pdf ale acestor cărți; lista cărților pentru recenzie rămâne deschisă

Bibliografie opţională:

Bara, A.-C., van den Heuvel, W.J.A., Maarse, J.A.M. (2002). Reforms of Health Care System in Romania.

În Croatian Medical Journal, 43(4): 446–452.

Bhasin, V. (2017). Medical Anthropology: A Review. În Studies on EthnoMedicine, 1(1): 1–20.

Bury, M. (2013). Medical Model. În Gabe, J. And Monaghan, L.F. (Ed.) Key Conceps in Medical Sociology.

London: Sage, pp. 111–115.

Coser, R.L. (1962). Life in the Ward. East Lansing: Michigan State University Press

Cummins, S., S. Curtis, et al. (2007). Understanding and Representing ‘Place’ in Health Research: A relational Approach. În Social Science & Medicine, 65(9): 1825-1838.

Curtis, S. (2004). Health and Inequality: Geographical Perspectives.London: Sage Publications, Chapter 1:

Introducing Geographical Perspectives on Health and Inequality.

Denzin, N. K. (1970). The Research Act in Sociology. Chicago: Aldine de Gruyter

Doboș, C. (2006). Dificultăți de acces la serviciile publice de sănătate în România. În Calitatea vieții,

XVII(1–2): 7–24.

Ember, C. R., Ember, M. (2004). Encyclopedia of Medical Anthropology: Health and Illness in the World’s Cultures. New York: Kluwer Academic/Plenum Publishers.

Foster, G.M., Gallatin Anderson, B. (1978). Medical Anthropology. New York: John Wiley and Sons. Foucault, M. (1999 [1969]). Arheologia cunoașterii. București: Editura Univers.

Foucault, M. (2008 [1966]). Cuvintele și lucrurile. București: RAO International Publishing Company. Foucault, M. (1984). Of Other Spaces, Heterotopias. În Architecture, Mouvement, Continuité, 5:46–49. Foucault, M. (1975). The Birth of the Clinic: An Archaeology of Medical Perception. New York: Vintage

Press.

Frank, A.W., Corman, M.K., Gish, J.A., Lawton, P. (2010). Healer-patient Interaction: New Mediations in Clinical Relationships. În I. Bourgeault, R. Dingwall and R. De Vries (Eds.), The Sage Handbook of Qualitative Methods in Health Research. London: Sage.

Gabe, J. (2013). Privatization. În Gabe, J. And Monaghan, L.F. (Ed.) Key Conceps in Medical Sociology.

London: Sage, pp. 195–198.

Gatrell, A. (2002). Geographies of Health: An Introduction. Oxford: Blackwells.

Hetherington, K. (1997). The Badlands of Modernity: Heterotopia and Social Ordering. London, England: Routledge.

Gheorghiu, M.D., Moatty, F. (2017). Spitalul în mișcare. Schimbări organizaționale și condiții de muncă.

Iași:Polirom.

Lewis, M. (2000). Who is Paying for Health Care in Eastern Europe and Central Asia? Washington: The International Bank for Reconstruction and Development, pp.12–34 (Variantă on-line).

Lewis, M. (2006). Governance and Corruption in Public Health Care Systems. În Center for Global Development – Working Paper 78 (Varianta on-line).

Long, D., Hunter, C. L., van der Geest, S. (2008). When the field is a ward or a clinic: Hospital ethnography.

În Anthropology&Medicine, 15(2):71-78.

Mihăilescu, V. (2019). În căutarea corpului găsit. O ego-analiză a spitalului. Iași: Polirom, selecții

Maxim L., Diaconu, C., Maxim, A. (2015). The Evolution of the Medical System and Health Status in Romania after the Collapse of Communism. În CES Working Papers, VII(2A):555–565.

Peerson, A. (1995). Foucault and Modern Medicine. În Nursing Inquiry, 2: 106–114. Rădulescu, S.M. (2002). Sociologia sănătății și a bolii. București: Editura Nemira.

Parsons, T. (1975). The Sick Role and and the Role of the Physician Reconsidered. În Milbank Memorial Fund Quarterly, 53:257-278.

Popa, D., Druguș, Daniela, Leașu, F., Azoicăi, D., Repanovici, A., Rogozea, A.L. (2017). Patients’ Perceptions of Healthcare Professionalism—a Romanian Experience. În BMC Health Services Research, 17: 463–472.

Popescu, L., Raț, C., Rebeleanu, A. (2007). Self-assessed Health Status and Satisfaction with Health Care Services in the New Member States of the European Union. În Studia UBB Sociologia, 52(2): 125–150.

Rose, N. (2009). Normality and Pathology in a Biomedical Age. În Sociological Review, 57(s2): 66–83. Scheper-Hughes, N., Lock, M.M. (1987). The Mindful Body: A Prolegomenon to Future Work in Medical

Anthropology

Prezentare 3p

Realizarea și transcrierea unui interviu de profunzime 3p

Recenzie 3p

Dialog tematizat, conversație euristică 1p

Obiectivul general al disciplinei

Acest curs își propune să realizeze o abordare interdisciplinară și critică, conectând teoriile antropologiei medicale cu realitățile contemporane ale lumii muncii.

Studenții vor fi provocați să exploreze într-o manieră critic-analitică dimensiunile socio- culturale ale sănătății, bolii sau experienței de vindecare, cu un accent deosebit pe modul în care munca interacționează cu aceste aspecte. Cursul va pune un accent particular pe identificarea modului în care inegalitățile socio-economice (legate de sărăcie, rasă, etnicitate și gen) influențează nu doar accesul la serviciile medicale și farmacologice, dar și condițiile de muncă, securitatea locului de muncă și sănătatea ocupațională. Suplimentar, se va explora cum diferite medii de lucru și presiuni profesionale contribuie la starea de sănătate generală a indivizilor, precum și impactul pe care culturile organizaționale îl au asupra bunăstării fizice și mentale.

Cursul are următoarele mize:

1)                Realizarea unei introduceri sistematice și accesibile în domeniul intersecțional al sănătății și muncii. Scopul este acela de a putea construi un discurs coerent asupra complexității relațiilor dintre sănătate, muncă și cultură.

2)                Explorarea influenței pe care mediile de lucru și normele culturale o au asupra stării de sănătate.

3)                Evaluarea critică a determinanților mai largi ai sănătății și a modului în care se manifestă inegalitatea în câmpul accesului la servicii de sănătate/îngrijiri medico- sanitare și la condiții de muncă echitabile.

4)                Dezvoltarea abilităților în interpretarea datelor de sănătate: cursul își propune să dezvolte competențe în analiza datelor de sănătate, cu un accent deosebit pe modurile în care condițiile de muncă influențează indicatorii de sănătate.

5)                Analiza politicilor de sănătate și muncă: vom investiga cum politicile și programele de sănătate publică sunt modelate de contextul cultural și condițiile de muncă și cum acestea răspund nevoilor diverse ale populației.

6)                Identificarea autorităților abilitate care controlează problemele de sănătate publică și a programelor menite să le prevină, combată sau să le gestioneze.

7)                Promovarea echității în sănătate și muncă: vom identifica provocările din

domeniu și vom propune soluții pentru îmbunătățirea echității în sănătate și condițiile de muncă, raportându-ne constant la conceptul de diversitate culturală.

Obiectivele specifice

După finalizarea cursului de „Muncă, sănătate și cultură”, studenții vor putea să:

1)   repereze și să explice conceptele-cheie ale acestui câmp de cunoaștere;

2)   argumenteze în direcția faptului că operăm cu multiple definiții ale

„bolii”, „sănătății”, „normalului” sau „patologicului”, în funcție de tipul de cultură și societate în care suntem imersați;

3)   recunoască principalii determinanți socio-culturali ai bolilor netransmisibile;

4)   identifice modul în care condițiile de muncă informează indicatorii de sănătate;

5)   utilizeze metoda etnografică în câmpurile muncii și medicinei;

6)   dezvolte gândire critică, arătând cum economia politică este importantă pentru modul în care domeniul sănătății este structurat;

7)   să identifice specific provocările legate de echitate în sănătate și în mediul de lucru, analizând studii de caz reale sau ipotetice. Pe parcursul cursului, studenții vor fi încurajați să elaboreze și să propună soluții inovatoare și practice care să abordeze

inegalitățile în sănătate și muncă, având ca reper diversitatea culturală.