Număr de credite: 3

Cod: ALR3422 

Predare: curs 2h

Limba de predare: română

Tip: disciplină opțională, semestrul 2, 6 nivel licenţă, specializarea Antropologie, Sociologie

1. Introducere în domeniul Socio-antropologiei medicale și explicitarea mizelor practice ale disciplinei

2. Sistemul biomedical. Medicalizarea societății. Mecanisme de disciplinare și control ale corpului bolnav (I)

3. Sistemul biomedical. Medicalizarea societății. Mecanisme de disciplinare și control ale corpului bolnav (II)

4. Conceptualizări ale „vieții de spital” între insularitate spațială, heterotopie și imersare socială.

Agency și structure în interacțiunile clinice

5. Măsuri recurente, noi patografii sociale: reforma postdecembristă a sistemului medical din România

6. Ecologia politică a bolilor. „Sindromul” sărăciei, rasa și riscurile de gen pentru sănătate

7. ”The man who would cure the world”: Paul Farmer

8. Prezentarea scheletelor celor 3 variante de ghid de interviu, pe baza cărora studenții vor realiza interviurile individuale cu pacienți ce suferă de o patologie cronică sau care a căror recuperare a presupus interacțiuni multiple cu sistemul românesc de sănătate (public sau privat), aparținătorii acestora, membri ai echipei medicale (cadre medicale superioare, medii sau auxiliare)

9. Morbiditate profesională și medicina muncii (focus: România)

10. Invitat special: cercetător cu expertiză în domeniul socio-antropologiei medicale; va fi propus un text al acestei persoane

11. Autovindecare, industrii terapeutice și neoliberalism

12. Deathscape-ul modern și implicațiile sale pentru serviciile integrate de îngrijiri paliative

13. Ecoanxietate, schimbări climatice și justiție de mediu

14. Cât de „critică” poate fi socio-antropologia medicală?

+ Recapitulare

Participarea activă a studenților presupune lecturarea metodică a textelor stabilite pentru fiecare întâlnire. 

Bibliografie obligatorie*:

    Janzen, J.M. (2002). The Social Fabric of Health: An Introduction to Medical Anthropology. McGraw Hill. –     

    manualul de referință

C1: (recomandat)

C2: Bărbulescu, C. (2015). România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910. București: Humanitas, selecții

C3: Stevens, H. (2016). From Medical Gaze to Statistical Person: Historical Reflections on Evidence-Based and Personalised Medicine. În Australian Family Physician, 45(9): 632-635.

C4: i. Long, D., Hunter, C. L., van der Geest, S. (2008). When the field is a ward or a clinic: Hospital ethnography. În Anthropology&Medicine, 15(2):71-78.

      ii. Mihăilescu, V. (2019). În căutarea corpului găsit. O ego-analiză a spitalului. Iași: Polirom, selecții

C5: Palaga, C. (2015). From Informal Exchanges to Dual Practices. The Shadows of The Romanian Health Care Reform. În STUDIA UNIVERSITATIS BABEȘ-BOLYAI SOCIOLOGIA, LX, 1:103-122, varianta on-line: aici

C6: Farmer, P. (2003). Pathologies of Power. Health, Human Rights, and the New War on the Poor. Los Angeles: University of California Press, selecții

C7: n/a – vizionare film documentar;

C8: n/a – prezentarea scheletelor celor 3 variante de ghid de interviu;

C9:  i. INS, Istrate, G.-M. (coord.) (2011). Aplicarea metodologiei europene privind statistica bolilor profesionale (Faza 1) în România, pp. 5-8 și 18-36, varianta on-line: aici

       ii. Călugăreanu, L. D., Popescu, D. L. (2020). Morbiditatea profesională în România. Anul 2020. Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică,

Institutul Național de Sănătate Publică, București, 6 pagini, varianta on-line: aici

       iii. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă: Lista europeană a bolilor profesionale, varianta on-line: aici

C10: Invitat special: cercetător cu expertiză în domeniul socio-antropologiei medicale; va fi propus un text al acestei persoane;

C11: i. Rimke, H. (2020). Self-help, Therapeutic Industries, and Neoliberalism. În The Routledge International Handbook of Global Therapeutic Cultures, pp. 37-50.

        ii. Fries, C. J. (2008). Governing the health of the hybrid self: Integrative medicine,neoliberalism and the shifting biopolitics of subjectivity. În Health Sociology Review, 17(4): 353-367.

C12: i. Zimmerman, C., Rodin, G (2004). The denial of death thesis: sociological critique and implications for palliative care. În Palliative Medicine, 18: 121-128.

        ii. Doughty, C. (2019). From Here to Eternity. Traveling the World to Find the Good Death. London: The Orion Publishing Book Ltd, pp. 42-76 (Indonesia: South Sulawesi).

C13: i. Wardell, S. (2020). Naming and framing ecological distress. În Medicine Anthropology Theory, 7(2):187-201, varianta on-line: aici

        ii. Panu, P. (2020). Anxiety and the Ecological Crisis: An Analysis of Eco-Anxiety and Climate Anxiety, În Sustainability 2020, 12(19), varianta on-line: aici

C14: Manderson, L., Hardon, A., Cartwright, E. (eds) (2016). Vital Signs: Medical Anthropology in the Twenty-first Century. În The Routledge Handbook of Medical Anthropology. New York, NY: Routledge, pp. 368-381.

*studenții vor primi variante pdf ale acestor articole

    Cărți pentru recenzie*

    Bărbulescu, C. (2015). România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910. București: Humanitas.

    Biss, E. (2018). Despre imunitate. Vaccinare: mit, metaforă, responsabilitate. O investigație culturală. București: Litera.

    Foucault, M. (2017). Nașterea biopoliticii. Cluj: Idea Design&Print.

    Foucault, M. (1998). Nașterea clinicii. București: Editura Științifică.

    Mihăilescu, V. (2019). În căutarea corpului găsit. O ego-analiză a spitalului. Iași: Polirom.

    Lock, M. (2001). Twice Dead: Organ Transplants and the Reinvention of Death. California: University of California Press.

    Sontag, S. (2014). Boala ca metaforă. SIDA și metaforele ei. București: Vellant

    Scull, A. (2017). O istorie culturală a nebuniei. De la Biblie la Freud, de la casa de nebuni la medicina modernă. Iași: Polirom.

* studenții vor primi variante pdf ale acestor cărți; lista rămâne deschisă

    Bibliografie opţională:

    Bara, A.-C., van den Heuvel, W.J.A., Maarse, J.A.M. (2002). Reforms of Health Care System in Romania. În Croatian Medical Journal, 43(4): 446–452.

    Bhasin, V. (2017). Medical Anthropology: A Review. În Studies on EthnoMedicine, 1(1): 1–20.

    Bury, M. (2013). Medical Model. În Gabe, J. And Monaghan, L.F. (Ed.) Key Conceps in Medical Sociology. London: Sage, pp. 111–115.

    Coser, R.L. (1962). Life in the Ward. East Lansing: Michigan State University Press

    Cummins, S., S. Curtis, et al. (2007). Understanding and Representing 'Place' in Health Research: A relational Approach. În Social Science & Medicine, 65(9): 1825-1838.

    Curtis, S. (2004). Health and Inequality: Geographical Perspectives.London: Sage Publications, Chapter 1: Introducing Geographical Perspectives on Health and Inequality.

    Denzin, N. K. (1970). The Research Act in Sociology. Chicago: Aldine de Gruyter

    Doboș, C. (2006). Dificultăți de acces la serviciile publice de sănătate în România. În Calitatea vieții, XVII(1–2): 7–24.

    Ember, C. R., Ember, M. (2004). Encyclopedia of Medical Anthropology: Health and Illness in the World's Cultures. New York: Kluwer Academic/Plenum Publishers.

    Foster, G.M., Gallatin Anderson, B. (1978). Medical Anthropology. New York: John Wiley and Sons.

    Foucault, M. (1999 [1969]). Arheologia cunoașterii. București: Editura Univers.

    Foucault, M. (2008 [1966]). Cuvintele și lucrurile. București: RAO International Publishing Company.

    Foucault, M. (1984). Of Other Spaces, Heterotopias. În Architecture, Mouvement, Continuité, 5:46–49.

    Foucault, M. (1975). The Birth of the Clinic: An Archaeology of Medical Perception. New York: Vintage Press.

    Frank, A.W., Corman, M.K., Gish, J.A., Lawton, P. (2010). Healer-patient Interaction: New Mediations in Clinical Relationships. În I. Bourgeault, R. Dingwall and R. De Vries (Eds.), The Sage Handbook of Qualitative Methods in Health Research. London: Sage.

    Gabe, J. (2013). Privatization. În Gabe, J. And Monaghan, L.F. (Ed.) Key Conceps in Medical Sociology. London: Sage, pp. 195–198.

    Gatrell, A. (2002). Geographies of Health: An Introduction. Oxford: Blackwells.

    Hetherington, K. (1997). The Badlands of Modernity: Heterotopia and Social Ordering. London, England: Routledge.

    Gheorghiu, M.D., Moatty, F. (2017). Spitalul în mișcare. Schimbări organizaționale și condiții de muncă. Iași:Polirom.

    Lewis, M. (2000). Who is Paying for Health Care in Eastern Europe and Central Asia? Washington: The International Bank for Reconstruction and Development, pp.12–34 (Variantă on-line).

    Lewis, M. (2006). Governance and Corruption in Public Health Care Systems. În Center for Global Development - Working Paper 78 (Varianta on-line).

    Maxim L., Diaconu, C., Maxim, A. (2015). The Evolution of the Medical System and Health Status in Romania after the Collapse of Communism. În CES Working Papers, VII(2A):555–565.

    Peerson, A. (1995). Foucault and Modern Medicine. În Nursing Inquiry, 2: 106–114.

    Rădulescu, S.M. (2002). Sociologia sănătății și a bolii. București: Editura Nemira.

    Parsons, T. (1975). The Sick Role and and the Role of the Physician Reconsidered. În Milbank Memorial Fund Quarterly, 53:257-278.

    Popa, D., Druguș, Daniela, Leașu, F., Azoicăi, D., Repanovici, A., Rogozea, A.L. (2017). Patients’ Perceptions of Healthcare Professionalism—a Romanian Experience. În BMC Health Services Research, 17: 463–472.

    Popescu, L., Raț, C., Rebeleanu, A. (2007). Self-assessed Health Status and Satisfaction with Health Care Services in the New Member States of the European Union. În Studia UBB Sociologia, 52(2): 125–150.

    Rose, N. (2009). Normality and Pathology in a Biomedical Age. În Sociological Review, 57(s2): 66–83.

    Scheper-Hughes, N., Lock, M.M. (1987). The Mindful Body: A Prolegomenon to Future Work in Medical Anthropology.. În Medical Anthropology Quarterly, 1 (1): 6-41.

    Smith, S. J. and D. Easterlow (2005). The Strange Geography of Health Inequalities. În Transactions of the Institute of British Geographers, 30(2): 173-190.

 Street, A., Coleman, S. (2012). Introduction: Real and Imagined Spaces. În Space and Culture, 15(1): 4–17.

Prezentare 3p

Realizarea și transcrierea unui interviu de profunzime 3p

Recenzie 3p

Dialog tematizat, conversație euristică 1p

Obiectivul general al disciplinei: Acest curs opțional își propune să realizeze o introducere în câmpul eterogen si vibrant al „socio-antropologiei medicale”.

Studenții vor fi provocați să exploreze într-o manieră critic-analitică dimensiunile socio-culturale ale sănătății, bolii sau experienței de vindecare, identificând constant modul în care inegalitățile socio-economice (legate de sărăcie, rasă, etnicitate sau gen) impactează accesul la serviciile medicale și farmacologice.

Cursul are următoarele mize:

(1) Realizarea unei introduceri sistematice și accesibile în domeniul socio-antropologiei medicale;

(2) Identificarea și definirea principalelor concepte socio-antropologice conexe studiului sănătății umane;

(3) Evaluarea critică a determinanților mai largi ai sănătății și a modului în care se manifestă inegalitatea în câmpul accesului la servicii de sănătate/îngrijiri medico-sanitare;

(4) Dezvoltarea abilităților de interpretare a datelor vizând sănătatea populațională

(5) Identificarea autorităților abilitate care controlează problemele de sănătate publică și a programelor menite să le prevină, combată sau să le gestioneze.

(6) Identificarea și propunerea de soluții pentru echitate în sănătate.

Obiectivele specifice: După finalizarea cursului opțional de Socio-antropologie medicală, studenții vor putea să:

(1) repereze și să explice conceptele-cheie ale acestui câmp de cunoaștere;

(2) argumenteze în direcția faptului că operăm cu multiple definiții ale „bolii”, „sănătății”, „normalului” sau „patologicului”, în funcție de tipul de cultură și societate în care suntem imersați;

(3) exemplifice studii de caz relevante pentru domeniul socio-antropologiei medicale;

(4) recunoască principalii determinanți socio-culturali ai bolilor netransmisibile;

(5) utilizeze metoda etnografică în câmpul medicinei și să interpreteze această lume socială, deseori insulară pentru non-bolnav;

(6) dezvolte gândire critică, arătând cum economia politică este importantă pentru modul în care domeniul sănătății este structurat.