Număr de credite: 4

Cod: ALR2319 

Predare: curs 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs opțional, semestrul 3, 5, licență, Asistență Socială

8.1 Curs

C1. Curs introductiv. Prezentarea tematicii, a obiectivelor disciplinei, a resurselor bibliografice. Specificații referitoare la activitatea studenților pe parcursul semestrului. Stabilirea criteriilor de evaluare

C2. Cele 4 mari tipuri de argumente pentru studierea bătrâneții și îmbătrânirii (argumentul ontologic, argumentul social, argumentul societal, argumentul cultural). O altă taxonomie: argumentul altruist, argumentul egoist, argumentul etic). Avantajele perspectivei Gerontologiei Sociale. Ce este, de fapt, gerontologia socială? Limitele (de 2 ori asumate) ale Gerontologiei Sociale. Construcționsim social moderat în studiile gerontologice: vârsta subiectivă contează, vârsta biologică există. Câteva concepte operaționale ale gerontologiei sociale. De ce gerontologia socială contează pentru asistența socială a persoanelor vârstnice.

C3-C4. Teorii biologice ale îmbătrânirii și bătrâneții. Teoriile bătrâneții ca eroare (teoria radicalilor liberi, a deteriorării ADN-ului etc.) și teoriile bătrâneții ca program genetic (teoria endocrină, teoria imunologică, teoria genetică). Perspectivele teoretice sociale majore ale îmbătrânirii, aplicabilitatea și limitele lor: teoria activității, teoria dezangajării, gerotranscendența, teoria continuității, teoria cursului vieții, îmbătrânirea de succes, teoria schimbului. Relația dintre teoria activității și îmbătrânirea activă. Teorii și modele controversate ale îmbătrânii și bătrâneții: trans-umanismul.

C5. Aspecte medicale ale îmbătrânirii și importanța lor socială. Îmbătrânirea și bătrânețea din unghiul sociologiei medicale. Bolile bătrâneții: bolile cardio-vasculare, bolile neuro-degenerative, bolile oncologice și impactul lor social. Specificul bolilor cronice la bătrânețe. Politici socio-culturale ale prevenției (evoluții istorice și trenduri actuale). Hiper-medicalizarea îmbătrânirii. Adevăruri medicale și mituri populare legate de îmbătrânire (somnul la vârstă înaintată, sexualitate, cogniție și memorie, atrofie cerebrală, demență etc.). Medicină și îmbătrânire activă. De ce o corectă înțelegere a aspectelor medicale ale bătrâneții ar trebui să fie importantă pentru asistentul social.

C6. Demența, Alzheimer-ul. Creierul care îmbătrânește – caracteristici, dificultăți, oportunități (noțiuni din neuroștiințe). Între menținerea integrității sinelui și descompunerea identității. Alzheimer-ul ca patologie simbolică a civilizației occidentale (punerea în criză a valorilor postmoderne). Teorii medicale emergente asupra Alzheimer-ului, cu impact social asupra pregătirii îmbătrânirii și gestionării bătrâneții. Moarta socială. Demența ca vulnerabilitate radicală. Provocări sociale, familiale și ontologice ale demenței la vârstnici. Situația României.

C7-C8. Tranziții sociale asociate cu îmbătrânirea, transformarea rolurilor sociale și multiplele lor efecte; schimbări psihologice. Pensionarea și re/de-structurarea familiei; (in)dependența financiară. Singurătatea seniorilor și depresia. Inegalități sociale, feminizarea sărăciei și îmbătrânirea. Statul vs. seniorii. Ageism de stat și alte tipuri de ageism. Everyone is ageist (Applewhite). Reconfigurarea ideii de locuire (ageing-in-place, relocare cu familia extinsă, căminele de vârstnici). Recuperări civice. Independență, interdependență, relaționalitate. Perspective inter și trans-generaționale.

C9. Abordarea intersecțională a bătrâneții. Invizibilitatea socială a femeilor vârstnice. Conceptul de bunicitate, discriminarea pozitivă, și repercusiuni ale distribuirii culturale ale rolurilor sociale asignate femeilor în vârstă. Tabuul social al menopauzei și lacunele în cercetările medicale referitoare la premenopauză. Provocările îmbătrânirii în cazul LGBTQ+. Îmbătrânirea feminină într-o cultură a tinereții. When I am an old woman I shall wear purple sau potențialul eliberator al vârstei pentru femei. Medicina estetică și tehnicile de rejuvenare Încorporarea unor aspecte de gen și diversitate în asistența socială.

C10. Moarte și bătrânețe, o relație complexă și controversată (perspectivă epistemologică și meta-analitică). Scurtă trecere în revistă a conexiunilor dintre 2 domenii: death studies, respectiv gerontologie socială, și discutarea relevanței epistemologice a acesteia. Între hiper-naturalizarea bătrâneții și hiper-socializarea bătrâneții. Revolta socio-culturală împotriva morții și bătrâneții.

C11. Moarte și bătrânețe, o relație complexă (perspectivă socio-ontologică). Teama de moarte și bătrânețea. Atitudini ale seniorilor cu privire la moarte și ce urmează după ea; conceptualizări și metafore personale ale rolului morții în legătură cu bătrânețea. Ce înseamnă, în fond, acceptarea morții la bătrâneții? Diversitatea acceptării morții, între patologic și firesc. Experiența morții și muririi în relație cu vârstnicii – realități și reprezentări. Sfârșitul vieții din perspectiva gerontologiei sociale și a studiilor asupra morții.

C12-13. Problematizarea realității sociale din căminele pentru vârstnici. O abordare trans-culturală și critică. Aplicații pe spațiul românesc. Semnificațiile sociale ale grijii în neoliberalism. Critici ale acestora. Vârstnicul ca povară – o viziune dialectică (cel ce dă îngrijirea, cel ce primește îngrijirea). Vârsta ca vulnerabilitate. Îmbătrânire de succes și îmbătrânire activă în precaritate: Un nou concept: îmbătrânire activă în precaritate/incompletă. Situația căminelor din România. Aspecte legate de comunicarea cu vârstnicii în căminele de bătrâni (anonimizare, infantilizare, subordonare, distanțe și apropieri intergeneraționale marcate lingvistic). Îngrijirile paliative pentru vârstnici, încotro? Teme de cercetat în căminele de vârstnici din perspectiva asistenței sociale.

C14. O viziune de țară asupra îmbătrânirii, bătrâneții și vârstnicilor? Analiza unor documente strategice cu privire la: îmbătrânire activă, îngrijire la domiciliu și ce am învățat din pandemia de covid-19. ? O preocupare pentru viitor: îngrijirea la domiciliu. Reprezentări mass-mediatice ale seniorilor. Îmbătrânirea celebrităților în new-media. Tensiunea dintre reprezentări ale bătrâneții și realități sociale ale îmbătrânirii: influență mutuală și ruptură.

Bibliografie obligatorie:

• Calitatea vieții vârstnicilor. Tendințe și riscuri în contextul pandemiei, http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2021/04/Raport-CV-varstnici-.pdf.

• Crăciun, Catrinel (2022). ‘Positive Ageing Happens in The West’: Ageing Perceptions and Active Ageing Policy Implementation Among Romanian General Practitioners, pp. 88-103. In A. Teodorescu & D. Chiribucă (eds.). Shaping Ageing. Social Transformations and Enduring Meanings. London, UK: Routledge, Taylor & Francis. 

• Dannefer, Dale & Chris Phillipson, eds. (2010). The SAGE Handbook of Social Gerontology. Sage

• Lodge, Caroline, Eileen Carnell & Marianne Coleman (2016). The New Age of Ageing. How Society Needs to Change. Bristol: Policy Press.

• Pachna, Nancy (2017). Ageing. A Very Short Introduction. Oxford University Press

• Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/Anexa_Strategie_ILD_2023-2030_14092022.pdf

• Teodorescu, Adriana (2022). Narațiuni contemporane ale îmbătrânirii și bătrâneții între îmbătrânirea de succes și moartea socială. Iași: Editura Institutul European.

• Zegarra Chiappori, Magdalena (2022). Providing Elderly Care in Precarious Settings: A Case Study in Lima, Peru, pp. 138-154. In A. Teodorescu & D. Chiribucă (eds.). Shaping Ageing. Social Transformations and Enduring Meanings. London, UK: Routledge, Taylor & Francis.

Bibliografie opţională

 • Applewhite, Ashton (2016). This Chair Rocks. A Manifesto Against Ageism. New York: Celadon Books

• Aranson, Louise (2021). Elderhood. Redifining Aging, Transforming Medicine, Reimagining Life. Bloomsbury Publishing

• Bruckner, Pascal (2020/2019). O scurtă eternitate. Filosofia longevității. Traducere de Doru Mareș. București: Editura Trei.

• Gawande, Atul. 2014. Being Mortal and What Matters in the End. New York: Metropolitan Books.

• Karpf, Anne. 2014 (2012). Cum să îmbătrânești frumos. Traducere din engleză de Radu Șorop. București: Vellant.

• Kastenbaum, Robert (2007). Death, Society and Human Experience. NY: Pearson Education

• McDonald, Ann(2013). Social Work with Older People. Polity Press.

• Randall, William L. & Kenyon, Gary M. (2001). Ordinary Wisdom. Biographical Aging and the Journey of Life. Praeger Publishers

• https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2019/02/akiko-busch-mrs-dalloway-shows-aging-has-benefits/583480/

• https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2018/sep/14/the-ugly-truth-about-ageism-its-a-prejudice-targeting-our-future-selves?fbclid=IwAR2O83bbHhKgzX2eq926wAB5eYDeB6sSMqlpk_H6MnGvnhu-zc5J6Z3SXq8

• https://www.theguardian.com/commentisfree/2020/feb/14/war-millennials-baby-boomers

• http://www.documentaria.ro/content/archives/1569

• https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/batrinetea-si-butonul-de-panic

• https://guce.huffpost.com/copyConsent?sessionId=3_cc-session_37ec3a08-8016-45db-a89e-0babf4dbf91c&inline=false&lang=en-US

• https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/31/theres-no-need-to-fear-dementia-the-end-of-the-epidemic-is-in-sigh

• https://www.nytimes.com/2002/11/11/nyregion/more-than-death-fearing-a-muddled-mind.html

Colocviu (examinare scrisă) = 6p  -Colocviu (examinare scrisă în ultimele 2 săpt. înainte de sesiune)

Tema1 = 2p

Tema2 = 2p

Obiectivul general al disciplinei:

Buna comprehensiune a ceea ce înseamnă Gerontologia Socială și exersarea modului în care ea poate fi utilizată în mod benefic pentru:

-         explorarea/cercetarea aspectelor sociale ale bătrâneții și îmbătrânirii, dar și a celor psihologice, biologice, medicale și culturale ce interacționează cu planul social

-         înțelegerea și practicarea profesiei de asistent social și a altor profesii în domenii conexe

Obiectivele specifice:

1. activarea și dezvoltarea gândirii critice în relație cu socialul

2. înțelegerea teoriilor sociale și a celor bio-medicale ale bătrâneții și îmbătrânirii

3. capacitatea de a argumenta coerent și convingător de ce trebuie să studiem bătrânețea și îmbătrânirea în mediu academic și în general

4. buna cunoaștere a conceptelor operaționale gerontologice

5. dezvoltarea capacității de a explica legătura dintre teoria activității și îmbătrânirea activă

6. familiarizarea cu aspecte medicale ale îmbătrânirii și importanța lor socială

7. dezvoltarea capacității de a identifica și discuta aspectele sociale și culturale ale demenței

8. înțelegerea tranzițiilor sociale asociate cu îmbătrânirea și a efectelor lor psihologice, culturale etc.

9. învățarea a ce presupune abordarea intersecțională a bătrâneții

10. conștientizarea semnificațiilor raportului moarte — bătrânețe din perspectivă epistemologică și din perspectivă ontologică

11. capacitatea de a analiza critic realitatea socială din căminele pentru vârstnici dintr-un punct de vedere transcultural

12. comprehensiunea unor concepte gerontologice cu maximă relevanță pentru asistența socială (povară, grijă, vulnerabilitate)

13. însușirea unor noțiuni despre comunicarea în căminele din România

14. stimularea capacității de a analiza critic documente oficiale românești referitoare la planurile pentru o bătrânețe bună.

15. deconstruirea ideilor de-a gata, a miturilor și a stereotipurilor din cultura populară despre îmbătrânire, bătrânețe și vârstnici.

16. stimularea interesului studenților pentru cercetarea bătrâneții și îmbătrânirii utilizând o abordare socio-gerontologică.

17. formarea competențelor de analiză sociologică care, alături de însușirea unui cadru teoretic, să fie utile în profesii care presupun contactul predilect sau frecvent cu vârstnicii (ex.: ONG-uri destinate vârstnicilor, Resurse umane, cămine de vârstnici, spitale etc.).