Număr de credite: 4

Cod: ALR2425 

Predare: curs 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs opțional, semestrul 4, 6, licență, Asistență Socială

Curs

C1-C3. Definirea îngrijirilor paliative: scopuri, principii și importanță. Diferența dintre îngrijiri curative și paliative. Diferențe și asemănări între îngrijiri paliative și îngrijiri la sfârșitul vieții. Istoricul și dezvoltarea domeniului îngrijirilor paliative. Rolul echipei interdisciplinare (medici, asistenți sociali, psihologi, asistenți medicali, capelani). Dificultăți în îngrijirea paliativă. O abordare integrată/holistică

C4-C6. Sociologia morții/studiile despre moarte (death studies) și îngrijirile paliative. Perspective sociologice asupra morții și procesului de murire. Teorii și concepte fundamentale. Evoluția lor în timp. Schimbări culturale în atitudinile față de moarte de-a lungul timpului. Ars Moriendi – cum a influențat istoria modurile de a muri (ritualuri, practici asociate morții, valori culturale). Moartea ca fenomen social și instituționalizat (hospice-uri, spitale). Rolul îngrijirilor paliative în cadrul sociologiei morții. Tipuri de boli asociate, în imaginarul social, cu îngrijirile paliative. Discurs și realitate (cancerul, demența și alte boli neuro-degenerative). Socio-Psihologia acceptării morții și suportul emoțional.

C7-C8. Aspecte sociale, psihosociale și spirituale ale îngrijirilor paliative. Impactul social al bolilor terminale asupra pacientului și familiei. Nevoile sociale și emoționale ale persoanelor aflate la finalul vieții. Suport pentru familie: doliu anticipativ și doliu post-mortem. Stigmatizarea și marginalizarea bolnavilor terminali. Politici sociale și accesibilitatea serviciilor de îngrijiri paliative. Legătura dintre îngrijirile paliative și domeniul sănătății publice. Rolul spiritualității și al consilierii religioase.

C9-C10. Dileme etice în îngrijirile paliative. Dreptul de a muri și eutanasia. Încrâncenarea terapeutică vs. Îngrijirile paliative. Refuzul tratamentului. Autonomia pacientului și luarea deciziilor. Etica distribuirii resurselor limitate. Confidențialitate și demnitate la finalul vieții. Gestionarea stresului și a burnout-ului pentru profesioniștii implicați (între etic și personal)

C11. Cadrul legal și politicile publice. Drepturile pacientului în îngrijirile paliative. Politici publice și finanțarea serviciilor de îngrijiri paliative. Diferențe naționale și internaționale în organizarea sistemului de îngrijiri paliative. Advocacy pentru acces egal la îngrijiri paliative.

C12-C13 Metode de cercetare în sociologia morții și în studiul îngrijirilor paliative. Cum să studiem moartea si îngrijirile paliative: metode calitative (interviul narativ, focus grup, interviul semi-structurat, interviul nestructurat) și probleme etice. Interviuri cu persoane aflate la finalul vieții. Autoetnografia (impactul personal asupra cercetătorului sau profesionistului în îngrijiri paliative). Analiza documentelor (testamente, autobiografii, narațiuni despre moarte, documentare video, podcasturi). Explorarea reprezentărilor mediatice și culturale ale morții și îngrijirilor paliative (inclusiv filme documentare, cinematografie)

C14. Studii de caz și aplicații practice. Studii de caz ale unor situații complexe (pacienți cu boli terminale și familiile lor). Practici și intervenții eficiente în îngrijirile paliative Dezvoltarea unui plan de îngrijire paliativă. Workshop-uri pentru a lucra cu cazuri simulate sau reale

Bibliografie obligatorie:

Suport de Curs_Îngrijiri Paliative_2025-2025

What is Palliative Care – An Introduction for Patients and their Families, https://www.youtube.com/watch?v=eUaU6S-DtIw

Bibliografie opțională:

Ariès, P. (1974). Western attitudes toward death from the Middle Ages to the present. Baltimore: Johns Hopkins University Press.

Ariès, P. (1985). Images of man and death. Cambridge, MA: Harvard University Press.

Bauman, Z. (1992). Mortality, immortality and other life strategies. Cambridge: Polity Press

Beresford, P. (2021). Social perspectives on death and dying. Policy Press.

Becker, E. (1973). The denial of death. Free Press.

Borgstrom, E., & Walter, T. (Eds.). (2022). Social death: Dying, social relationships and the experience of loss. Routledge.

Broom, A., & Kirby, E. (2021). Dying in the 21st century: Toward a sociology of palliative care. Routledge.

Chambers, L., & Ryder, R. (Eds.). (2019). Integrating a palliative approach: Essentials for personal support workers. Canadian Hospice Palliative Care Association.

Clark, D. (2018). Cicely Saunders: Founder of the hospice movement. Oxford University Press.

Connor, S. R. (2020). Global atlas of palliative care (2nd ed.). Worldwide Hospice Palliative Care Alliance & World Health Organization. https://www.thewhpca.org/resources/global-atlas-on-end-of-life-care

Doyle, D., Hanks, G., Cherny, N. I., & Calman, K. (Eds.). (2021). Oxford textbook of palliative medicine (6th ed.). Oxford University Press.

European Association for Palliative Care (EAPC). (2019). White paper on multi-disciplinary education in palliative care. https://www.eapcnet.eu

Faull, C., & Rowley, D. (2019). The social work role in palliative care: Reflections on practice and education. British Journal of Social Work, 49(3), 701–718. https://doi.org/10.1093/bjsw/bcy091

Hudson, P., & Hudson, R. (Eds.). (2022). Supporting the family caregiver: A guide for professionals. Oxford University Press.

Kastenbaum, R. J. (2007). Death, society and human experience. USA: Pearson Education.

Kearl, Michael C. (1989). Endings: A sociology of death and dying. New York: Oxford University Press

Kübler-Ross, E. (1969). On death and dying. Scribner.

National Association of Social Workers. (2019). Standards for palliative and end of life care social work. https://www.socialworkers.org/Practice/Policy-and-Advocacy/Policy-Statements

Payne, M., & Preston, N. (2020). Social work in end-of-life and palliative care (2nd ed.). Routledge.

Radbruch, L., & De Lima, L. (Eds.). (2020). Palliative care 2020: New challenges, new approaches. European Journal of Palliative Care, 27(1), 4–8.

Saunders, C. (2003). The evolution of palliative care. Oxford University Press.

Singer, P. (1994). Rethinking life and death: The collapse of our traditional ethics. St. Martin’s Press.

Twycross, R., & Wilcock, A. (2006). Introducing palliative care: Principles and practice. Radcliffe Publishing.

Walter, T. (1994). The revival of death. Routledge.

Walshe, C., & Preston, N. (Eds.). (2020). Palliative care: The textbook. CRC Press.

Walshe, C., Brearley, S. G., & Preston, N. J. (2022). Social determinants of health and palliative care: A systematic scoping review. BMJ Supportive & Palliative Care, 12(1), 10–18. https://doi.org/10.1136/bmjspcare-2020-002469

World Health Organization. (2020). Palliative care. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/palliative-care.  

World Health Organization. (2021). Integrating palliative care and symptom relief into primary health care: A WHO guide for planners, implementers and managers. https://www.who.int/publications/i/item/9789240030909

70% colocviu (susținerea orală, în ultimele 2 săpt. înainte de sesiune); în caz că studenții vor fi prea numeroși, li se va propune o examinare scrisă în pre-sesiune sau sesiune (test grilă +, eventual, 1,2 întrebări deschise); această situație de examinare scrisă va fi negociată cu studenții la primul curs, ca alternativă la examinarea orală.

30% temă pe parcurs: Analiza critica a unor documentare sau filme care prezintă chestiuni nevralgice, discutabile, legate de îngrijirile paliative sau îngrijirile la sfârșitul vieții. Data temei va fi anunțată din timp și nu va fi, ulterior creării assignment-ului pe MS-TEAMS negociabilă.

Obiectivul general al disciplinei: Dezvoltarea unei înțelegeri aprofundate a dimensiunilor sociale, culturale, etice și psihosociale ale îngrijirilor paliative și a procesului de moarte, pentru a pregăti studenții să ofere suport adecvat persoanelor aflate la finalul vieții și familiilor acestora, respectând diversitatea și demnitatea umană și să poată să cerceteze aceste aspecte din punctul de vedere al științelor sociale (asistență socială, sociologie etc.)

Obiectivele specifice:

1. Îmbunătățirea cunoștințelor teoretice (concepte fundamentale, perspectivă asupra evoluțiilor socio-istorice)

2. Dezvoltarea competențelor practice (capacitatea de a evalua nevoile emoționale, sociale și spirituale ale persoanelor aflate în îngrijiri paliative și ale familiilor acestora; dezvoltarea abilităților de comunicare și suport empatic)

3. Promovarea unei abordări etice și reflexive (analiza unor dileme etice și reflectarea asupra propriilor valori și atitudini față de moarte și murire)

4. Însușirea unei perspective interdisciplinare (colaborarea eficientă cu profesioniști din domenii precum asistență socială, psihologie, medicină, teologie)

5. Dezvoltarea abilităților de a analiza critic și de a contribui la dezbaterea academică și practică în domeniul death studies și îngrijirilor paliative.