Direcții de cercetare
Transformările muncii în capitalismul contemporan
O primă direcție vizează transformările muncii în capitalismul contemporan, cu accent pe impactul digitalizării, automatizării și inteligenței artificiale asupra pieței muncii și asupra regimurilor ocupaționale. Tot aici se înscrie și analiza efectelor tranziției verzi și a politicilor climatice, care reconfigurează sectoarele productive și generează noi tipuri de ocupații, dar și riscuri de excluziune.
Munca și politicile sociale
Analiza interacțiunii dintre ocupare, protecția socială, îmbătrânire și incluziune, cu focus pe regimuri de bunăstare și comparații europene. Cercetarea va urmări modul în care politicile publice răspund la precaritate, excluziune, inegalitate și polarizarea crescândă a pieței muncii.
Politici educaționale și tranziția școală-muncă
Un accent aparte va fi pus pe tineri, muncă și tranziții ocupaționale, având în vedere poziția României pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea populației NEET. Vor fi explorate dificultățile tranziției de la educație la muncă, politicile de integrare socio-profesională, precum și provocările reconversiei și învățării pe tot parcursul vieții. În plus, cercetările vor analiza cum tranziția verde și digitală afectează perspectivele profesionale ale noilor generații.
Caracteristici ale forței de muncă
Prin parteneriate cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, sindicate si companii (departamentele de resurse umane), centrul își propune să realizeze cercetări aplicate privind caracteristicile forței de muncă la niveluri locale și regionale, colectând date și furnizând analize despre volumul, distribuția spațială, mobilitatea, angajabilitatea, specializarea și rata de reproducere a acesteia.
Muncă, spațiu și geografie socială
Analiza modului în care munca reconfigurează regiunile, orașele, ruralul și periferiile geopolitice. Cercetările vor aborda dimensiunea teritorială a economiei, efectele delocalizării și relocării industriilor, transformările urbane generate de piețele muncii și relația dintre infrastructurile de muncă (transport, logistică, locuire) și politicile de dezvoltare.
Muncă, migrație și inegalități sociale
România, ca țară exportatoare de forță de muncă, este afectată de mobilitatea lucrătorilor atât în comunitățile de origine, cât și în cele de destinație. Cercetarea va aborda infrastructurile migrației și piața muncii, experiențele lucrătorilor migranți și relația acestora cu politicile de muncă și protecție socială. Se vor studia dimensiunile de gen, etnicitate și vârstă ale mobilității, precum și influxul recent de imigranți din Asia de Sud și Sud-Est. Schimbările climatice și tensiunile geopolitice vor fi analizate ca factori generativi ai noilor forme de vulnerabilitate.
Muncă, timp, și sănătate
Studiul relațiilor dintre muncă, familie și comunitate, efectele precarității asupra sănătății și modelelor de viață, precum și impactul crizelor climatice și al politicilor de austeritate asupra traiului zilnic. Analiza relației dintre muncă, timp liber și calitatea vieții, dezbateri contemporane privind săptămâna de lucru redusă și implicațiile sociale, economice și ecologice ale reducerii timpului de muncă.
Dezvoltare profesională și personală și noile dinamici de organizare a relațiilor cu angajații
Centrul de cercetare va acorda o atenție analizei programelor de dezvoltare personală și profesională care modelează subiectivitățile și identitățile lucrătorilor, generând noi norme privind performanța, productivitatea și creativitatea, atât la locul de muncă, cât și în viața personală. De asemenea, vor fi explorate noile dinamici de restructurare a culturii organizaționale în cadrul companiilor precum și politicile corporate privind satisfacția angajaților la locul de muncă.
Muncă și gen
Studiul diviziunii de gen a muncii și al inegalităților salariale, reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie și impactul regimurilor ocupaționale asupra muncii de îngrijire. Analiza contribuției feminismului și a mișcărilor pentru justiție de gen la transformarea locurilor de muncă și redefinirea raporturilor dintre sfera productivă și cea reproductivă.
Politica muncii și sindicalizarea
Studiul interacțiunii dintre procesul de îmbătrânire și piața muncii, cu accent pe prelungirea carierei, tranzițiile spre pensionare și politicile de îmbătrânire activă. Cercetările vor analiza ageismul ocupațional, reconversia profesională, învățarea pe tot parcursul vieții și rolul muncii de îngrijire – atât ca resursă invizibilă a persoanelor vârstnice, cât și ca sector ocupațional în expansiune. De asemenea, va fi investigată influența ideologiilor de tip active ageing și successful ageing asupra politicilor publice și a narațiunilor sociale despre muncă și vârstă.
Muncă și îmbătrânire
Investigarea sindicalizării, dialogului social, reprezentării colective, negocierilor și conflictelor de muncă. Într-un context de scădere a puterii sindicatelor și de erodare a mecanismelor de negociere colectivă, cercetarea va urmări strategiile sindicale în fața digitalizării și a tranziției verzi, precum și impactul ascensiunii partidelor de extremă dreapta asupra solidarității de clasă.
Muncă și emancipare
Explorarea teoretică a muncii ca sursă de subordonare sau de emancipare socială, prin analize istorice și comparative. Analizele istorice și comparative vor fi completate de cercetări asupra modului în care mișcările sociale și colectivele de muncitori au formulat revendicări emancipatoare, conectând problematica muncii cu cea a cetățeniei și democrației.
Metodologii complexe de cercetare a muncii și societății
Centrul va promova abordări mixte, combinând cercetări calitative, etnografice și participative cu analiza big data, metode digitale și instrumente de analiză complexă. Se va urmări integrarea perspectivelor empirice într-o înțelegere comparativă a claselor sociale și a formelor de exploatare, menținând echilibrul între rigoarea analitică și relevanța socială.
Prin aceste treiprezece direcții de cercetare, Centrul pentru Muncă și Societate își propune să articuleze o viziune critică, dar aplicată, asupra transformărilor muncii în societatea contemporană. În mod transversal, temele abordate integrează analiza claselor sociale, a formelor de exploatare și a reconfigurărilor politice actuale, de la digitalizare la ascensiunea extremei drepte.
Infrastructura de cercetare
Centrul dispune de o infrastructură modernă, adaptată cercetării interdisciplinare asupra muncii și societății. Aceasta include spațiu colaborativ de lucru (sala demisol Plugarilor) pentru cercetători și studenți, servere și software specializat pentru prelucrarea big data, precum și instrumente pentru cercetări calitative și etnografice (înregistrări audio-video, NVivo, Adobe Creative Cloud Pro). Centrul beneficiază de acces la biblioteci specializate, arhive electronice și resurse open access, facilitând conectarea la rețele internaționale de cercetare. Infrastructura susține integrarea activităților de cercetare cu platforma WorkCommons / Muncă Deschisă, sprijinind diseminarea rapidă și transparentă a rezultatelor și creând un mediu de inovare continuă.
Platforma de știință deschisă WorkCommons / Muncă Deschisă
Ca serviciu inovativ către comunitate, Centrul va dezvolta o platformă bilingvă, WorkCommons / Muncă Deschisă, care va permite cercetătorilor și studenților să publice studii, rapoarte și intervenții multimedia accesibile publicului larg. Platforma va sprijini colaborarea internațională, va facilita diseminarea rezultatelor și va conecta mediul academic cu societatea civilă, în spiritul științei deschise.
Colaborare
Colaborare. CMS își propune să adere la Work-Net International o rețea de centre de cercetare despre munca din 18 tari. De asemenea, să stabilească relații de colaborare cu centre asemănătoare din Europa Centrala și de Est (precum CELSI) și din UE (precum CoLabor, Forba, etc) dar și cu organizații relevante din domeniu precum Eurofound, European Trades Union Institute, International Labor Organization.
