Număr de credite: 4
Cod: ALR2423
Predare: curs 2h
Limba de predare: Română
Tip: curs opțional, semestrul 4, licență, Asistență Socială
8.1 Curs
1. Repere de baza din epistemologia stiintelor sociale si comportamentale in designul si implementarea programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv cercetare-actiune participativa. Teorie si metoda in designul si implementarea programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv cercetare-actiune participativa.
2. Metaparadigme, paradigme si teorii stiintifice, respectiv abordari si modele de interventie/modele de buna practica in fundamentarea programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv cercetare-actiune participativa.
3. Strategii, modele, metode, instrumente, tehnici si proceduri in cercetarea si interventia psiho-sociala/ cercetarea-actiune participativa/ proiectarea participativa a strategiilor, politicilor publice si programelor de schimbare si dezvoltare sociala si institutionala/ cercetarea-dezvoltare-inovare/cercetare aplicativa/tehnologii sociale/Living Theory Approach – o abordare integrata. Unitate si diferenta intre cercetare si interventie/actiune, in plan teoretico-explicativ si in plan metodologic-praxiologic.Cercetarea si interventia planificata, proactiva si cercetarea ad hoc/de urgenta/reactiva. Utilizarea si fructificarea cercetarii empirice exploratorii, a studiului/studiului-interventie pilot, a studiului si interventiei de caz in pregatirea programelor si proiectelor. Cercetarea determinist-cauzala, descriptiva, cercetarea de evaluare, cercetarea (studiul) de impact. Strategii, planuri de actiune ce operationalizeaza strategiile, politici, programe si servicii, proiecte in practica de asistenta sociala.
4. Model de design a programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala-o abordare integrata, teoretico-metodologic si praxiologic. De la identificarea problemei psihosociale la diagnoza problemei psihosociale, cercetarea nevoilor si resurselor populatiei/grupului tinta si designul cercetarii si interventiei psiho-sociale menite sa rezolve problema identificata. Etapele /fazele designului programelor si proiectelor:
a) Designul etapei cercetarii de investigare si evaluare initiala. Prezentare si explicare secventiata.
5. b) Designul etapei interventiei psihosociale. Prezentare si explicare secventiata.
c) Designul etapei cercetarii de evaluare finala. Prezentare si explicare secventiata.
6. Model de design a programelor si proiectelor de cercetare-actiune/ cercetare actiune participativa (Paulo Freire) / proiectarea participativa a strategiilor, politicilor publice si programelor de schimbare si dezvoltare sociala si institutionala, o abordare integrata, teoretico-metodologic si praxiologic. Cum si de ce sunt gandite distinct si specific cercetarea, respectiv actiunea practica, dar se desfasoara impreuna, intretesut, in fiecare secventa de actiune « pe teren ».
7. Model de design a programelor si proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare/cercetare aplicativa/tehnologii sociale/Living Theory Approach – o abordare integrata teoretico-metodologic si praxiologic. De la cercetare fundamentala la dezvoltarea de aplicatii si inovare in practica de interventie psihosociala si in schimbarea sociala dirijata.
8. Implementarea programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala , respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune, respectiv cercetare-dezvoltare-inovare. Tipuri de implementare si etape ale procesului de implementare. Proiectarea, dezvoltarea si exersarea capacitatilor institutionale de implementare, implementarea ca atare.
Modele de implementare a programelor si proiectelor. Modelul «Project Cycle Management» ;cele 7 etape ale ciclului de viata al proiectelor (Valadez Bilamberger). Alte modele validate in plan international.
9. De la design la implementare si dupa implementarea programelor si proiectelor; managementul, supervizarea, monitorizarea, evaluarea (pe parcurs, respectiv finala) si re-designul programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala ,respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune participativa, respectiv cercetare-dezvoltare-inovare.
10. Practica asistentei sociale contemporane din perspectiva designului si implementarii programelor si proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv de cercetare-actiune participativa/planificare participativa, respectiv cercetare-dezvoltare-inovare.
De la abordarea reactiva si organizarea in regie de timp a activitatilor de asistenta sociala la abordarea «problem solving» si organizarea activitatii ca ansamblu integrat si dinamic de strategii, politici, programe si proiecte, in structurarea activitatilor cotidiene de asistenta sociala.
11. Atelier aplicativ: prezentarea si analiza in cadrul sedintelor de curs a proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune participativa, realizate individual de catre studenti, pe parcursul semestrului, sub indrumarea cadrului didactic.
12. Atelier aplicativ: prezentarea si analiza in cadrul sedintelor de curs a proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune participativa, realizate individual de catre studenti, pe parcursul semestrului, sub indrumarea cadrului didactic.
13. Atelier aplicativ: prezentarea si analiza in cadrul sedintelor de curs a proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune participativa, realizate individual de catre studenti, pe parcursul semestrului, sub indrumarea cadrului didactic.
14. Atelier aplicativ: prezentarea si analiza in cadrul sedintelor de curs a proiectelor de cercetare si interventie psiho-sociala, respectiv a programelor si proiectelor de cercetare-actiune participativa, realizate individual de catre studenti, pe parcursul semestrului, sub indrumarea cadrului didactic.
Bibliografie:
– Argyris, C. Putnam, R. & Smith, D. (1985), Action Science: Concepts, methods and skills for research and intervention. San Francisco: Jossey-Bass.
– Bingham, Richard D, Felbinger, Claire (2002). Evaluation in Practice: A Methodological Approach, 2nd Ed, NY: Chatham House Publ.
– Burns, D. (2007), Systemic Action Research: A strategy for whole system change. Bristol: Policy Press.
– Chen,Huey T. (2005), Practical Program Evaluation:Assessing and Improving Planning,Implementation and Effectiveness,Sage Publications Inc.
– Cojocaru, Şt. (2009). Clarifying the theory-based evaluation. Revista de cercetare şi intervenţie socială. 26: 77-86. http://www.rcis.ro/images/documente/rcis26_05.pdf
– Cojocaru St. (2005), Metode apreciative in asistenta sociala, Iasi, Polirom.
– Colton, David and Covert, Robert W. (2007). Designing and constructing instruments for social research and evaluation, San Francisco: Jossey-Bass Publ.
– Garboan, Raluca (2006), Metode utilizate in evaluarea programelor:analiza impactului social,Cluj-Napoca:Editura Accent.
– Greenwood,D. J. & Levin, M. (1998), Introduction to action research: social research for social change, Thousand Oaks, Calif.: Sage Publications.
– Heikkinen, H., Kakkori, L. & Huttunen, R. (2001), This is my truth, tell me yours: some aspects of action research quality in the light of truth theories. Educational Action Research 1/2001. http://www.informaworld.com/smpp/content~content=a739035953
– Johnson, Gail (2003_, Introduction to Monitoring and Evaluation. Participant Workbook, Washington: World Bank Institute.
– Kazi, Mansoor (2003). Realist evaluation in practice. Health and social work. London: SAGE.
– Langbein, Laura, Felbinger, Claire (2006). Public program evaluation : a statistical guide, NY: M.E. Sharpe, Inc.
– Mărginean, Ioan, Preoteasa, Ana Maria, Precupeţu, Iuliana, Popescu, Raluca (2003). “Evaluarea serviciilor sociale Holt, în România”, Calitatea Vietii, XIV, nr. 1. http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2003.1.a01.pdf
– Matauan,Gabriel (1999),Evaluarea programelor sociale,Bucuresti,FIMAN
– McCabe, Angus and Horsley, Katrice (2008). The evaluator’s cookbook : exercises for partipatory evaluation with children and young people, NY: Routledge.
– McNiff, J. & Whitehead, J. (2006) All You Need To Know About Action Research, London; Sage.
– Reason & Bradbury (2001), Handbook of Action Research. London: Sage.
– Rossi,Peter;Howard,Freeman;Mark,Lypsey (1999), Evaluation.A systemic Approach,6th ed.,Sage Publications Inc.
– Royse, David, Staton-Tindall, Michele, Badger, Karen and Webster, J. Matthew (2009). Needs assessment. NY: Oxford Univ. Press.
– Scriven,M.,Roth,J. (1990),Special Feature:Needs Assessement,Evaluation Practice,11
– Taylor, David; Balloch, Susan (2005). Politics of Evaluation : Participation and Policy Implementation, Bristol: The Policy Press.
– Taylor-Powell, E. & Henert, E. (2008) Developing a Logic Model: Teaching and Training Guide. Madison, WI: University of Wisconsin-Extension, Program Development and Evaluation, http://www.uwex.edu/ces/pdande/evaluation/pdf/lmguidecomplete.pdf
– Tutty,Leslie M., Rothery,Michael A.,Grimell Jr.,Richard M. (2006),Cercetarea calitativa in asistenta sociala,Iasi,Polirom.
– Unrau, Yvonne A., Gabor, Peter A., and Grinnell, Richard M. Jr (2007). Evaluation in social work : the art and science of practice. 4th ed. NY: Oxford University Press.
– Wholey, Joseph S., Hatry, Harry P., Newcomer, Kathryn E. (Eds.) (2004). Handbook of practical program evaluation, 2nd Ed., San Francisco: Jossey-Bass Publ.
– Zamfir Elena (coord.) (2000), Diagnoza problemelor sociale comunitare, Bucuresti, Editura Expert.
100% Cursul va fi esentiamente interactiv, vom lucra exemplificand si construind impreuna.
Examenul-colocviu la aceasta disciplina va consta in alegerea/definirea unei probleme psihosociale/teme si realizarea pe parcursul semestrului, sub indrumarea si consultanta cadrului didactic, a unui proiect de cercetare si interventie psihosociala sau a unui proiect de cercetare-actiune participativa si prezentarea acestuia in cadrul cursului, inspre finalul semestrului, la data in care se va planifica fiecare dintre studenti.
Precizare: doar proiectarea, realizarea designului metodologic al proiectelor, nu si de implementarea, realizarea efectiva a cercetarii si interventiei/cercetarii-actiune participativa. Eventual si facultativ doar faza pregatitoare-explorativa in implementare (studiu de caz sau observatie activ-participativa, sau succinta cercetare exploratorie empirica, inclusiv in contextul activitatilor de practica profesionala) pentru studentii anului II, iar pentru anul III prezentare de rezultate partiale din implementarea proiectului in situatia in care respectivul proiect constituie partea aplicativa in teza de licenta.
Studentii vor alege o tema pentru proiect din Lista de teme pe care profesorul o va defini in primele saptamani din semestru impreuna cu studentii si tinand cont de orientarile si preferintele de domeniu si problematica ale studentilor.
Pentru studentii din anul 3 este potrivit si mai usor si mai util sa lucreze, sa realizeze designul metodologic pentru proiectul care vizeaza cercetarea si interventia/cercetarea-actiune participativa din cadrul tezei/lucrarii de licenta pe care o pregatesc si atunci vor beneficia de sprijin direct aplicat in perspectiva finalizarii tezei/lucrarii de licenta si vor putea fructifica in lucrarea pregatita pentru examen-colocviu si partea de implementare deja realizata ce poate fi prezentata. Pot insa lucra si studentii anului 3 pe orice alta problematica, daca nu este aferenta tezei de licenta ramanand sa prezinte, facultativ, doar faza pregatitoare-explorativa aferenta implementarii proiectului.
Studentii din anul 2, este de dorit si pot realiza proiectul pe problematica psihosociala/domeniul de asistenta sociala spre care se orienteaza pentru a realiza teza/lucrarea de licenta in anul urmator si atunci vor avea sansa de a intra in anul 3 si a incepe lucrul la teza de licenta pe o temelie deja construita si pe abilitati de proiectare a cercetarii si interventiei/cercetarii-actiune participative exersate si asimilate.
Se penalizeaza cu 3 puncte neprezentarea proiectului la data planificata, daca totusi lucrarea este predata pana la sfarsitul semestrului. De asemenea se penalizeaza cu 1 sau 2 sau 3 sau 4 puncte planificarea intirziata (dupa mai mult de 4 sedinte de curs, pana cu cel putin 3 saptamani inainte de ultima sedinta de
curs, dupa aceasta limita studentului i se va cere sa refaca sarcinile/sa faca proiectul in anul universitar viitor). Fiecare student va primi o nota pe proiectul realizat si prezentat chiar la sfirsitul dezbaterii si analizei colocviale, insa aceasta este o nota provizorie. Proiectele vor fi apoi predate in forma finala, cel tirziu pina in ultima sedinta de curs, astfel incit fiecare student sa aiba posibilitatea corectarii/imbunatatirii lucrarii pe baza observatiilor si sugestiilor primite in dezbaterea. Nota definitiva va fi acordata pe aceasta varianta trimisa in forma finala iar aceasta nota poate fi aceeasi cu cea provizorie, mai mica sau mai mare, functie de evaluarea corecturilor, adaugirilor, imbunatatirilor aduse in urma dezbaterii si analizei dar si a constatarii corectitudinii aplicarii rigorilor teoretico-metodologice ale unei lucrari stiintifice precum si respectarii normelor deontologice, cu trimitere expresa spre plagiat.
Nota finala consta in nota finala obtinuta pe lucrarea stiintifica de seminar in forma finala predata, din care se scad punctele de penalizare aferente intarzierii planificarii prezentarii proiectului in seminar, neprezentarii proiectului conform programarii si se adauga suma sub-punctelor de bonus acordate in fiecare intalnire de curs si de prezentare de proiecte pentru participarea activa, pentru contributia valoroasa a studentului in discutarea temelor de curs si in dezbaterea si analiza proiectelor prezentate. Bonusurile ce se pot obtine sunt in cuantum de 0,25 sau 0,50 puncte, pentru fiecare contributie, functie de consistenta contributiei in activitatile de curs interactiv-aplicative.
Daca studentul nu si-a definit, sub indrumarea si cu suportul cadrului didactic, tema pentru proiect pe parcursul semestrului nu mai poate face acest lucru (definirea si anuntarea temei de proiect si planificarea prezentarii lui pe parcursul semestrului) dupa ce s-a incheiat semestrul. Astfel, ne-realizand cerintele disciplinei, nu va fi posibil sa primeasca nota, va figura „Absent” in catalog, nu se va putea prezenta nici in sesiunea de examene de restanta si/sau lichidare, ramanand doar posibilitatea de a face, a relua cursul aplicativ DPCIAS in anul universitar viitor.
Daca studentul si-a definit tema de proiect dar n-a predate/ trimis forma scrisa finala a proiectului, pana in ultima zi a semestrului poate preda proiectul in sesiunea de examene restante si/sau lichidari, pana inainte de data planificata pentru respectivul examen-colocviu.
Cerintele pentru a obtine nota pe disciplina DPCIAS sunt aceleasi in sesiunea ordinara/normala si in sesiunile extraordinare/ de restanta/mariri, respectiv de lichidare.
Predarea/ trimiterea TC se va face in formula ce va fi precizata, incarcare pe platforma MsTeams (PSSP 2024-2025 ID) sau trimitere pe email.
Obiectivul general al disciplinei: Disciplina isi propune sa ofere studentilor o perspectiva aplicativa,coerenta si comprehensiva asupra practicii de asistenta sociala,organizata insa modern si profesionalizat, pe programe si proiecte de cercetare si interventie psihosociala, respectiv de cercetare-actiune participativa. Prin desfasurarea interactiva si exemplificatoare a activitatilor de invatare urmareste exersarea competentelor si abilitatilor dobindite in ceea ce priveste designul si implementarea programelor si proiectelor, a proiectelor de cercetare si interventie sociala, respectiv cercetare actiune-participativa, cu deosebire in ce-i priveste pe studentii anului III care sunt in perioada de realizare a tezei de licenta
Aceasta disciplina raspunde unei lipse existente in formarea absolventilor,anume abordarea integrata, unitara si nu separata, la nivel teoretic si metodologic,a cercetarii si, respectiv, interventiei psiohosociale,avind in vedere faptul ca practica de asistenta sociala consta, in fond, in activitati organizate care integreaza specific cercetarea/investigarea/evaluarea cu interventia/actiunea,in fiecare solutionare/caz rezolvat.
Obiectivele specifice:
Acest curs se studiază în următoarele programe:
