Număr de credite: 6

Cod: ALR1403 

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 4, licență, Sociologie

Curs

1. Introducere în tematica și problematica cursului. Clarificarea chestiunilor organizatorice și a aspectelor ce țin de procesul de evaluare 

2. Structură versus acțiune? Structuralismul constructivist (introducându-l pe Pierre Bourdieu) 

3. Teleologia secularizării în sociologia contemporană. Studiu de caz: neopăgânismul.   

4.  Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (Școala de la Frankfurt; ecofeminismul; transumanismul) (1) 

5.  Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (Școala de la Frankfurt; ecofeminismul; transumanismul) (2) 

6. Sociologia miniaturală (Georg Simmel). Despre bârfă, mister și secret în societatea contemporană 

7. Psihocentrism și subiectivare neoliberală  

8. Socio-antropologia monstrului: vampirul ca figură a alterității radicale​ 

9. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific: disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper (1) 

10. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific: disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper (2) 

11. Reflexivitatea în științele sociale 

12. Cum se scrie o licență în Sociologie/ Antropologie? 

13. Crizele multiple ale sociologiei (politică, teoretică și metodologică) + Recapitulare (exemple de întrebări tip grilă similare celor adresate în cadrul examenului scris) 

14. Prezentarea proiectelor semestriale de către studenții din anul II care au contractat disciplina ca opțional.  

Seminar

1. Introducerea în tematica și problematica cursului, clarificarea chestiunilor organizatorice și a aspectelor ce țin de procesul de evaluare vor fi realizate în cadrul primului curs.  

2. Moștenirea și limitele sociologiei clasice 

3. Cine și de pe ce poziție face sociologie? 

4. Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (1) 

5. Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (2) 

6. Sociologia miniaturală (Georg Simmel). Despre bârfă, secret și mister în societatea contemporană 

7. Psihocentrism și subiectivare neoliberală  

8. Costurile umane ale subiectivării neoliberale  

9. Socio-antropologia monstrului: vampirul ca figură a alterității radicale​ 

10. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific: disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper (1) 

11. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific: disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper (2) 

12. Reflexivitatea în științele sociale 

13. De 3X criză în Sociologie  

14. Recapitulare 

Curs

Bibliografie 

    Bauman, Z. (1992). Is There a Postmodern Sociology? În Intimations of Postmodernity. London: Routledge, pp. 93–113. 

    Berger, P.L., Luckmann, T. (2008). Construirea socială a realității. București: Editura ART.  

    Berger, H. (2019). Solitary Pagans: Contemporary Witches, Wiccans, and Others Who Practice Alone. Columbia: University of South Carolina Press. 

    Bernstein, R. (1983). Beyond Objectivism and Relativism: Science, Hermeneutics, and Praxis. Philadelphia: University of Pennsylvania Press. 

    Binkley, S. (2014). Happiness as enterprise: An essay on neoliberal life. Albany, NY: State University of New York Press. 

    Bourdieu, P. (1977). Outline of a Theory of Practice. Cambridge: Cambridge University Press  

    Bourdieu, P. (2012). Limbaj și putere simbolică. București: Editura Art, pp. 135–163 și pp.175–278. 

    Bourdieu, P., Wacquant, L.J.D. (1992). An Invitation to Reflexive Sociology. Chicago: The University of Chicago Press, pp. 36–47 (Epistemic reflexivity) și 115–140 (Interest, Habitus, Rationality). 

    Bourdieu, P. (2008). Schițe pentru o autoanaliză. București: ART. 

     Butler, J. (1997). Excitable Speech: A Politics of the Performative. New York, NY: Routledge. 

    Carrette, J. R., & King, R. (2005). Selling Spirituality: The Silent Takeover of Religion. London: Routledge. 

    Clifford, J. (1986). On Ethnographic Allegory. În Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography. Berkeley: The University of California Press, pp. 98–121. 

    Cotoi, C. (2011). Neoliberalism: A Foucauldian Perspective. În International Review of Sociological Research, 1(2): 109–124. 

     Creed, B. (1993). The Monstrous-Feminine: Film, Feminism, Psychoanalysis. London: Routledge. 

     Durkheim, É. (1982) [1895]. The Rules of Sociological Method (W. D. Halls, Trans.). New York, NY: Free Press.  

     Durkheim, É. (1951) [1897]. Suicide: A Study in Sociology (J. A. Spaulding & G. Simpson, Trans.). Glencoe, IL: Free Press. 

    Dobbelaere, K. (2007). Testing Secularization Theory in Comparative Perspective. În Nordic Journal of Religion and Society, 20: 2.  

    Emirbayer, M., Mische, A. (1998). What is agency? În The American Journal of Sociology, 103(4):962–1023. 

    Feher, M. (2009). Self-Appreciation; or, The Aspirations of Human Capital. În Public Culture, 21(1): 21–41. 

    Foucault, M. (1999). [1969]. Arheologia cunoașterii. București: Editura Univers. 

    Foucault, M. (2007). Nașterea biopoliticii. Cursuri ținute la College de France, 1978-1979. Cluj-Napoca Idea.  

    Fraser, N. and Nicholson, L. (1989). Social Criticism without Philosophy: An Encounter between Feminism and Postmodernism. În Universal Abandon: The Politics of Postmodernism, Andrew Ross (ed.), Minneapolis: The University of Minnesota Press, 83–104.  

    Fries, C. J. (2008). Governing the health of the hybrid self: Integrative medicine, neoliberalism and the shifting biopolitics of subjectivity. În Health Sociology Review, 17(4): 353–367. 

    Geertz, C. (1973). Thick Description: Toward an Interpretive Theory of Culture. În The Interpretation of Cultures: Selected Essays. New York: Basic Books, pp. 3–30.  

    Giddens, A. (1971). Capitalism and Modern Social Theory: An Analysis of the Writings of Marx, Durkheim and Weber. Cambridge: Cambridge University Press.  

    Giddens, A. (1979). Central Problems in Social Theory: Action, Structure and Contradiction in Social Analysis. London: The Macmillan Press Ltd. 

     Giddens, A. (1984.) The Constitution of Society: Outline of the Theory of Structuration. Berkeley: University of California Press. 

     Gill, R., & Orgad, S. (2018). The Amazing Bounce-Backable Woman: Resilience and the Psychological Turn in Neoliberalism. În Sociological Research Online, 23(2), 477–495.​​ 

     Gog, S. (2007). The Construction of the Religious Space in Post-Socialist Romania. În Journal for the Study of Religions and Ideologies, 5: 37–53. 

     Haraway, D. J. (1976). Crystals, Fabrics, and Fields: Metaphors of Organicism in Twentieth-Century Developmental Biology. New Haven, CT: Yale University Press. 

    Haraway, D. J. (1989). Primate Visions: Gender, Race, and Nature in the World of Modern Science. New York: Routledge.  

    Haraway, D. J. (2003). The Companion Species Manifesto: Dogs, People, and Significant Otherness. Chicago, IL: Prickly Paradigm Press. 

    Haraway, D. J. (2007). When Species Meet. Minneapolis, MN: University of Minnesota Press.  

    Illouz, E. (2008). Saving the Modern Soul: Therapy, Emotions, and the Culture of Self-Help. University of California Press.​ 

    Johnson, A.G. (2008). The Forest and the Trees: Sociology as Life, Practice, and Promise. Philadelphia: Temple University Press. 

    Kandiyoti, D. (1988). Bargaining with Patriarchy. În Gender and Society, 2(3): 274–290. 

     King, Y. (1989). The ecology of feminism and the feminism of ecology. În Healing the Wounds: The Promise of Ecofeminism. New Society Publishers, pp. 18–28. 

    Kuhn, T. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas, pp. 72–106 și pp. pp. 130–176. 

     Kristeva, J. (1982). Powers of Horror: An Essay on Abjection.  New York, NY: Columbia University Press. 

    Lyotard, J.-F. (1984). The Postmodern Condition: A Report on Knowledge. Minneapolis: University of Minnesota Press, pp. 71–82. 

    Marx, K. (1961). Contribuție la critica economiei politice (trad. A. Balaban). București: Editura Politică. 

    Marx, K., & Engels, F. (1966). Manifestul Partidului Comunist (trad. Șt. Gheorghiu & alții). București: Editura Politică. 

     Mbembe, A. (2003). Necropolitics. În Public Culture, 15(1): 11–40.  

    Misiti, M. (2019). Animal Studies și Școala de la Frankfurt: dominație și rezistență. În Frasin, I. și Bodi, G. (coord.) Studii de antrozoologie. Interacțiunea om-animal din perspectivă multidisciplinară. București: PRO Universitaria, pp. 49–64. 

   Nehring, D., Alvarado, E., Hendry, N., & Kerrigan, D. (2020). Transnational Popular Psychology and the Global Self-Help Industry: The Politics of Contemporary Social Change. Palgrave Macmillan.​​ 

    Norgaard, K.M. (2018). The Sociological Imagination in a Time of Climate Change. În Global and Planetary Change, 163: 171–176. 

    Palaga, C. (2016). The Quest for the Spiritual Self: Anti-Capitalist and Neo-Liberal Forms of Spirituality in Contemporary Romania. În Studia Universitatis Babes-Bolyai Sociologia, 61: 97–124. 

    Palaga, C. (2020). „Descoperă-ți puterea interioară!” Instanțe ale guvernării de sine în retorica neoliberală a dezvoltării personale și spirituale. În Gog, Sorin; Simionca, Anca (eds.) Noile subiectivități ale capitalismului global. Spiritualitate, dezvoltare personală și transformări neoliberale în România (New Subjectivities of Global capitalism. Spirituality, Personal Development and Neoliberal Transformations in Romania). Cluj-Napoca: Tact, pp. 93–118. 

     Palaga, C. (2021). Questioning the Secularization Theleology: Zalmoxianism and the Re-Enchantment of the World. În Religions, 13(2). Variantă on-line: ​aici​. 

    Popper, K. R. (1996) [1957]. Introducere. În Mizeria istoricismului. București: Editura All, pp. xxiv–xxvi. 

    Popper, K. R. (1997) [1994]. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă. În Cunoașterea și problema raportului minte-corp. București: Editura Trei, pp. 9–26. 

    Popper, K. R. (1966). The Open Society and Its Enemies. London: Routledge & Kegan Paul. 

    Rimke, H. (2000). Governing Citizens through Self-Help Literature. În Cultural Studies, 14(1), 61–78.​ 

    Ritzer, G. (1996). Sociological Theory. New York: McGraw Hill Companies. 

    Rose, N. & Abi-Rached, J. M. (2013). Neuro: The New Brain Sciences and the Management of the Mind. Princeton University Press. 

    Rose, N. (2006). The Politics of Life Itself: Biomedicine, Power, and Subjectivity in the Twenty-First Century. Princeton University Press. 

    Rose, N. (1996). Inventing Our Selves: Psychology, Power and Personhood. Cambridge University Press.  

    Rose, N. (1989). Governing the Soul: The Shaping of the Private Self (2nd ed.). Free Association Books. 

    Rusu, M.S. (2020). Delicii prozaice – bârfa ca practică socială a vieții cotidiene. București: Institutul European.  

    Seidman, S. (1983). Modernity, Meaning and Cultural Pessimism in Max Weber. În Sociological Analysis 44: 267–78. 

    Seidman, S. (2017). Contested Knowledge: Social Theory Today, 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. 1–63, 203–225, 226–253 și pp. 331–340.  

    Simmel, G. (2010) [1903]. Metropolis and Mental Life. În Bridge, G and S. Watson (eds). The Blackwell City Reader. Oxford: Blackwell, pp. 103–111. 

    Smith, D.E. (1999). Exploring the Social Relations of Discourse: Sociological Theory and the Dialogic of Sociology. În Writing the Social: Critique, Theory and Investigations. Toronto: University of Toronto Press, pp. 133–146. 

     Sturgeon, N. (1997). Ecofeminist Natures: Race, Gender, Feminist Theory, and Political Action. London: Routledge.​ 

    Țopa, L. (1967). Comentarii cu privire la conceptele de sistem sociologic și structură socială. În Sociologia Militans, XV(1): 58–105. 

    Warren, K. J. (1990). The power and the promise of ecological feminism. În Environmental Ethics, 12(2), 125–146. ​ 

    Warren, K. J. (2000). Ecofeminist Philosophy: A Western Perspective on What It Is and Why It Matters. Rowman & Littlefield.​ 

   von Wright, G.H. (1971). Explanation and Understanding. Routledge Library Editions: History and Philosophy of Science.  

   Weber, M. (1978). Economy & Society: An outline of Interpretive Sociology, Vol. 1. Berkeley: University of California Press, pp. 4–26. 

Seminar

S1 – n/a; în prima săptămână nu ținem seminarul. Participarea la curs este obligatorie.  

S2 – Seidman, S. (2017). The Legacy of Classical Theory. În Contested Knowledge: Social Theory Today. 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. vii–ix; 1–63. 

S3 – Bourdieu, P. (2008). Schițe pentru o autoanaliză. București: ART, 143 pagini. 

S4 – Misiti, M. (2019).  Animal Studies și Școala de la Frankfurt: dominație și rezistență. În Frasin, I. și Bodi, G. (coord.) Studii de antrozoologie. Interacțiunea om-animal din perspectivă multidisciplinară. București: PRO Universitaria, pp. 49–64. 

S5 – Haraway, D. J. (2007). When Species Meet. Minneapolis, MN: University of Minnesota Press, pp. 69–95 (Examined Lives: Instrumental Relations between Laboratory Animals and Their People). 

S6 – M. (2020). The Sociology of Gossip and Small Talk: A Metatheory. În Sociológia, 52(6): 559–577. 

S7 – Rimke, H. (2000). Governing Citizens through Self-Help Literature. În Cultural Studies, 14(1), 61–78.​ 

S8 – n/a; Vizionare film documentar: The dirty business of beauty (2023), realizat de Deutsche Welle. Documentarul relevă cum pietrele  semi-prețioase (cristalele de cuarț) devin simboluri ale procesului de subiectivare neoliberală: ele nu sunt doar obiecte estetice, ci mijloace de auto-îngrijire, auto-îmbunătățire, expresie a sinelui în baza promisiunilor de vindecare, wellness, spiritualitate etc. Privind după cortina esteticii și a brandingului, documentarul ne arată costurile umane ale subiectivării: muncitori exploataţi, daune de sănătate, efecte ecologice, pierderi culturale.  

Sursă documentar: aici 

S9 – Avdikos, E. (2013). Vampire Stories in Greece and the Reinforcement of Socio-Cultural Norms. Folklore, 124(3), 307–326 + la alegere, unul din aceste două filme: 1. Coppola, F. F. (Regizor). (1992). Bram Stoker’s Dracula [Film]. Columbia Pictures. Aici (integral) sau 2. Eggers, R. (Regizor). (2024). Nosferatu [Film]. Focus Features. Trailer: aici 

S9 – Kuhn, T. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas, pp. 72–106 și pp. pp. 130–176. 

S10  – (1) Popper, K. R. (1996) [1957]. Introducere. În Mizeria istoricismului. București: Editura All, pp. xxiv–xxvi și 

(2) Popper, K. R. (1997) [1994]. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă. În Cunoașterea și problema raportului minte-corp. București: Editura Trei, pp. 9–26. 

S12 – Wacquant, L.J.D. (1992). An Invitation to Reflexive Sociology. Chicago: The University of Chicago Press, pp. 36–47 (Epistemic reflexivity) și 115–140 (Interest, Habitus, Rationality). 

S13  – Articolul pe care Ivan Szelényi l-a scris pentru Contexts (editorial al American Sociological Association), tematizând o criză tripartită a domeniului în care vă profesionalizați: teoretică, metodologică și politică. 

Acces: aici.  

S14 – Recapitulare („testul celor 100 de grile”). 

Nota bene! Studenții/x sunt rugați să verifice săptămânal conținutul syllabus-ului și textele propuse pentru lectură; este posibil să survină modificări în tematica abordată pe parcursul semestrului, în funcție de interesele mai particulare ale studenților și de cercetările în derulare ale cadrului didactic. Orice schimbare sau ajustare va fi comunicată în timp util, atât la curs cât și pe canalele de comunicare on-line cu studenții.

Curs 60% Examen scris 

 (60 de subiecte tip grilă, cu un răspuns unic corect) +1 punct bonus: comentarea critică, în scris, a unui citat extras din textele propuse spre evaluare

Seminar 20% Participare activă la minim 9 seminare  

20% Prezentarea unui text

Obiectivul general al disciplinei: Obiectivul general al disciplinei „Paradigmei sociologice” este acela de a-i ajuta pe studenți să integreze, să sintetizeze, să critice și să aplice conceptele, teoriile și metodele articulate în programa de sociologie. Aceasta disciplină are trei mize principale:  

(1) să critice „practica sociologică implicită” și să dea curs unui exercițiu de sociologie a sociologiei (sociologie critică/sociologie reflexivă), chestionând eforturile disciplinei de a se construi ca o știință nomotetică;  

(2) explorarea caracterului multiparadigmatic al sociologiei și descrierea avantajelor date de prezența simultană a unor viziuni teoretico-metodologice distincte sau chiar contradictorii asupra producerii și funcționării mediului social;  

(3) familiarizarea cu paradigmele sociale ce au fost produse după pierderea masivă în popularitate a funcționalismului și pozitivismului. „Turnura postmodernă” – trecerea de la analiza științifică a structurii sau instituțiilor sociale către explorarea interpretativă a unor fenomene precum limbajul și formele culturale și opresiunea de gen – va constitui al treilea obiectiv principal al cursului de Paradigme sociologice. 

Obiectivele specifice: La finalul acestui curs, studenții vor putea să:  

(1) definească ce este o paradigmă sociologică, să argumenteze în fel aceasta este relevantă pentru cercetarea empirică; 

(2) chestioneze fundamentele științifice ale sociologiei, între abordările nomotetice și cele ideografice; 

(3) să descopere noi proiecte teoretice dezvoltate de generațiile anterioare de sociologi, care creează noi direcții de cercetare sociologică astăzi; 

(4) își poziționeze propriile interese de cercetare în domeniul mai larg al teoriei sociologice; 

(5) afișeze o lejeritate tot mai mare în utilizarea jargonului sociologic de bază, atât oral cât și în scris;  

(6) formuleze răspunsuri clare, articulate din punct de vedere sociologic și din ce în ce mai sofisticate la întrebările puse privind sistemele de privilegii și opresiune, problemele ce țin de inegalitate socială, marginalizare, rasializare, pauperizare etc.  

(7) evalueze punctele forte și punctele slabe ale perspectivelor sociologice abordate pe parcursul semestrului; 

(8) dezvolte activități grupale de cercetare/schimbare socială, contextualizând sau explicând empiricul prin referire la două paradigme sociologice contradictorii;  

(9) exprime preferințele paradigmatice personale și să le apere în mod coerent; 

(10) dezvolte și să experimenteze sentimente reciproce de apropiere și solidaritate cu colegii, cu profesorul și cu disciplina sociologie