Facultate
Caută
Close this search box.

Istoria gândirii sociale din România

Informații utile

Număr de credite: 7

Cod: ALR1603

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 6, licență, Antropologie, Sociologie

Curs:

  1. Introducere: relaţia intre gândirea sociala si istoria sociala; cadrele de dezvoltare a gândirii sociale româneşti 
  2. Problemele modernizarii româneşti. Contextul istoric şi contextul cultural al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. Pimele elemente de reflecţie socială. (Iluminismul în România. Cantemir, Şcoala Ardealeană, Mişcarea Supplex-urilor) 
  3. Gândirea paşoptistă şi problemele sociale şi politice. Bălcescu, Kogălniceanu, curentele culturala ale epocii. Critica culturală junimistă și teoria 1formelor fără fond”
  4. Problematica ţărănească şi interpretarea relaţiilor agrare ca Neoiobăgie (Gherea)
  5. Dilemele culturale ale integrării europene: tradiţionalism, „spirit critic”, modernism. Ibrăileanu, Stere, Lovinescu
  6. Liberalismul şi problema burgheziei. Stefan Zeletin si istoria capitalismului în România.
  7. Dimitrie Gusti şi contribuţia sa la constituirea sociologiei monografice
  8. Membrii şcolii sociologice de la Bucureşti: Stahl, Herseni, Golopentia, Vulcanescu
  9. Sociologia la Univsritățile din Cluj, Iași, Cernăți, în perioada interbelică
  10. Căderea şi renaşterea sociologiei între 1948-1989
  11. Sociologia în România contemporană
  12. Sociologi şi antropologi străini cu teren în România.


Seminar:

  1. Organizarea seminarului, organizarea grupelor, a texelor pentru lectură
  2. Burghezia română - Stefan Zeletin
  3. Neoiobăgia
  4. Titu Maiorescu – teoria formelor fara fond
  5. Ibrăileanu – Spiritul critic în cultura română
  6. Istoria civilizaţiei române moderne – E. Lovinescu
  7. Monografia sociologică şi şcoala lui D. Gusti – texte reprezentative
  8. Henri Stahl – Satele devălmaşe
  9. Anton Golopenţia
  10. Petre Andrei
  11. George Marica despre sat (Încercare de definire a satului)
  12. K. Verdery, Ce a fost socialismul şi ce urmează

Bibliografie obligatorie:

Titlurile discutate la seminar

 

Bibliografie opţională:

Andrei P., Sociologie generală, 1936. Ed. II-a 1970.

Andrei, Petre. (1936/1970). Sociologie generală. Bucureşti: EdituraAcademiei.

Bădescu I., Sincronism european şi cultură critică românească, Ed. ştiinţificăşi enciclopedică, 1984.

Bălcescu N., Reforma soţială la români, în N. Bălcescu, Scrieri alese, 1947.

Bărbat V., Dinamism cultural, 1938. BEREVOESCU, Ionica,

Gherea C. D., Neoiobăgia, 1910. Vezi şi în C.D. Gherea Opere complete,IV.

Golescu D., Însemnare a călătoriei mele din anii 1824-1826, 1955.

Golopenţia A., Georgescu D. C., 60 de sate româneşti cercetate de echipele regale studenţeşti în vara 1938,Bucureşti, I.S.S.R., 1941. Vezi şi Ed. Paideea, 1999. 

Golopenţia, Anton (2000) Opere complete. Vol. II Statistică, Demografie şi Geopolitic. Bucureşti: Editura Enciclopedicăşi Univers Enciclopedic.

Gusti D. Sociologia monografică– ştiinţă a realităţii sociale, 1934, în D. Gusti, Opere, I, Ed. Academiei, 1968, p. 277-336.

Gusti D., Consideraţii asupra unui sistem de Sociologie, Eticăşi Politică, în D. Gusti, Opere, I, Ed. Academiei, 1968, p. 336-352.

Gusti D., Herseni Tr., Îndrumări pentru monografiile sociologice, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2002. Gusti, D. (1946).Sociologia militans. Cunoaştere şi acţiuneîn serviciul naţiunii. I.Cunoaştere. Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I.

Herseni Tr., Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, 1935.

Herseni Tr.(1940),Sociologie românească. Încercare istorică, ISSR.

Herseni, Tr. (1934). Teoria monografiei sociologice. Bucureşti: Institutul SocialRomân.

Ibrăileanu, Garabet, (1908), Spiritul critic în cultura română,

Lazăr, Marius, (2002) Paradoxuri ale modernizării. Elemente pentru o sociologie a elitelor culturale româneşti, Cluj, Limes

Lovinescu, Eugen. (1924/1972). Istoria civilizaţiei române moderne. Bucureşti: Editura ştiinţifică.

Madgearu V., Evoluţia economiei româneşti dupărăzboiul mondial, Ed. ştiinţifică, 1995. Introducere.

Maiorescu T., În contra direcţiei de astăzi în cultura română, în Critice, I, 1908.

Manoilescu M.(1942), Rostul şi destinul burgheziei româneşti,Bucureşti. Ed.Cugetarea, 1942.

Marica, G. „Încercare de definiţie a satului” (1942, republicat în „Studii Sociologice” de către Gheorge Cordoş şi Traian Rotariu în 1997)

Marica G. Studii de istoria şi sociologia culturii ardelene din sec. al XIX-lea, I, 1977.

Rostaş Z.(2000), Monografia ca utopie. Interviuri cu H. H. Stahl, Ed. Paideia.

Speranţia, Eugeniu. (1939).Introducere în sociologie, vol. II, Cluj: Casa Şcoalelor.

Stahl H.(1960-1965/1998, Contribuţii la studiulsatelor devălmaşe româneşti, 3 vol. Bucureşti, Ed. Academiei, 1960-1965/ Ed. Cartea Românească, 1998 I, II, III.

Stahl, H. H. (1932). Vatra satului Cornova. În Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială. An X, 1-4.

Stahl, H. H. (1939) Nerej. Un village d’une region archaique. Monographie sociologique dirigee par... vol. I. Bucharest: Institut deSciences Sociales de Roumanie

Stahl, H. H. (1971). Învăţăminte metodice şi tehnice. În Sociologiamilitans. III. Şcoala sociologicăde la Bucureşti. Bucureşti: Editura ştiinţifică.

Verdery, Katherine,(2002), Ce a fost socialismul şi ce urmează, Iaşi, Institutul European

Vulcănescu M.(1991), Dimensiunea româneascăa existenţei, Ed. Fundaţiei culturale române.

Vulcănescu M.(1997), Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu.

Zeletin Şt., Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric, Bucureşti,Ed. Culturanaţională, 1925/1991. 137

Curs:

50% Examinare scrisa din tematica cursului și bibliografia de seminar


Seminar:

30% Referat tematic

20% Participare activa la seminar, lecturi 

Obiectivul general al disciplinei: Obiectivul cursului îl constituie formarea bagajului teoretic necesar tematizării cercetării sociale şi constituirea unui set fundamental de cunoştinţe despre principalele orientări teoretice din cercetarea sociologica românească.

Obiectivele specifice: Dezvoltarea capacității analitice, capacitatea de a opera cu noțiuni complexe si abstracte, de a sesiza si conecta elementele unei teorii sociologice, înțelegerea teoriilor in contextul istorico-social românesc; formarea unei gândiri epistemologice; formarea deprinderilor de lucru intelectual. 

Titular curs

Seminar

Program

Acest curs se studiază în următoarele programe:

Navigare rapidă

Discipline similare

Accessibility Toolbar

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială