Număr de credite: 3

Cod: ALR3430 

Predare: curs 2h

Limba de predare: română

Tip: disciplină opțională, semestrul 4, nivel licenţă, specializarea Antropologie, Sociologie

 1. Ontologia EXTRA-ordinarului 

Această săptămână explorează ontologia supranaturalului, punând accent pe cum diferite culturi conceptualizează realitățile non-materiale. Vom analiza cum credințele supranaturale pot structura realitățile sociale și cum ontologia este folosită pentru a înțelege relațiile dintre oameni și forțele invizibile.  

De asemenea, face trimitere la perspectivismul amazonian (Viveiros de Castro, 2018) și ontologiile multiple (Holbraad, 2012) pentru a arăta cum percepțiile asupra supranaturalului variază cultural și sunt integrate în viața de zi cu zi.  

 2. Cadrele teoretice și epistemo-metodologice în studiul antropologic al ocultului și paranormalului 

În această săptămână, studenții sunt introduși în principalele cadre teoretice utilizate în studierea fenomenelor paranormale, incluzând fenomenologia, simbolismul și antropologia conștiinței. De asemenea, vom analiza provocările metodologice și epistemologice ale studierii acestor fenomene, problematizând rolul pe care poziția culturală îl are asupra interpretărilor supranaturalului. 

3. Magie, muzeologie și discurs cultural: interpretarea artefactelor asociate practicilor magice în spațiul muzeal 

Studiu de caz: ​ 

Boscastle Museum of Magic and Witchcraft​ 

Interpretarea artefactelor magice în muzee necesită o atenție deosebită pentru a evita senzaționalismul și pentru a respecta complexitatea culturală a acestora. Bennett (1995) susține că muzeele nu sunt spații neutre, ci „teatre ale memoriei culturale” care pot modela percepția publicului asupra trecutului.​ 

Muzee precum cel din Boscastle (Devon, Regatul Unit al Marii Britanii) oferă un exemplu pozitiv de contextualizare, punând accent pe istorii personale, explicații socio-culturale și pe relația dintre materialitate și credință.​ Printr-un discurs echilibrat, artefactele magice sunt reabilitate ca mărturii ale diversității culturale.​​​ 

​ 

4. Experiențe în apropierea morții (Near-death experiences, NDE) (1) 

În acest curs explorăm aspectele culturale ale experiențelor în apropierea morții, definite ca evenimente transpersonale datorită capacității lor de a transcende limitele individuale ale conștiinței, oferind perspective asupra unor realități considerate dincolo de experiența obișnuită (Greyson, 2000; Hufford, 1989). Analizăm teoriile și studiile realizate de acești autori pentru a înțelege complexitatea fenomenului și provocările metodologice în investigarea unor experiențe profund subiective. 

5. Experiențe în apropierea morții (Near-death experiences, NDE) (2) 

În acest curs explorăm aspectele culturale ale experiențelor în apropierea morții, definite ca evenimente transpersonale datorită capacității lor de a transcende limitele individuale ale conștiinței, oferind perspective asupra unor realități considerate dincolo de experiența obișnuită (Greyson, 2000; Hufford, 1989). Analizăm teoriile și studiile realizate de acești autori pentru a înțelege complexitatea fenomenului și provocările metodologice în investigarea unor experiențe profund subiective. 

6. Tur ghidat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Fondat după epidemia de ciumă din 1585 și clasat ca monument istoric în 2015 (cod CJ-IV-s-B-07839), Cimitirul Central (Hajongard/Hasengarten) constituie un spațiu privilegiat pentru analiza antropologică. Acesta reflectă în egală măsură ierarhii sociale și tradiții culturale, fiind un adevărat text social și simbolic al Cluj-Napocăi. În acest loc, diferențele de clasă și statut sunt vizibile în arhitectura funerară: monumentele impunătoare din marmură sau obeliscurile familiei urbane educate contrastează cu pietrele simple ale celor fără prestigiu social. Simbolurile mortuare (crucea, vița de vie, îngerii, urnele sau inscripțiile latine) nu transmit doar credință religioasă, ci și apartenență, memorie și legitimitate. 

Cel mai enigmatic și ocult monument al cimitirului este piramida funerară Maukisch-Hintz, un simbol atipic pentru spațiul transilvănean. Piramida evocă imaginarul ezoteric, fascinația secolului al XIX-lea pentru Egipt și misterele antichității. Din perspectivă antropologică, ea funcționează ca un semn al distincției sociale, dar și ca reper ocult, purtător de semnificații legate de inițiere, eternitate și puterea ascunsă a formelor geometrice. 

TEMA 6 

Realizați trei fotografii cu monumente funerare reprezentative și explicați simbolistica lor.  

Exemplu: înger păzitor sculptat; îngerul este un mediator între lumea celor vii și cea a morților. Poziționat lângă un mormânt, el simbolizează protecția sufletului și însoțirea acestuia spre lumea de dincolo. Îngerii apar frecvent pe mormintele copiilor și tinerilor, ceea ce accentuează tragedia pierderii premature și totodată oferă o consolare comunitară – ideea că cel dispărut este ocrotit și nu părăsește definitiv familia. Din punct de vedere sociologic, prezența îngerului confirmă un mod colectiv de a ritualiza suferința și de a o integra în ordinea simbolică a comunității. 

7. Șamanismul și vindecarea spirituală 

În săptămâna 7, atenția noastră se îndreaptă spre șamanism ca practică culturală mediatoare între tărâmurile fizice și spirituale, adesea în scopuri de vindecare. Studenții/x vor explora rolul șamanului ca vindecător și ghid spiritual, aprofundând conceptele de stări alterate de conștiință și eficacitatea ritualului. Filmul selectat oferă o reprezentare cinematografică a vindecării șamanice, permițând studenților să evalueze modul în care mass-media populară prezintă rolurile șamanice și conceptul de călătorii spirituale într-un context intercultural. 

8. Spiritismul și comunicarea cu „Lumea de dincolo” 

În această săptămână se abordează spiritismul și rolul său în demersurile de comunicare cu spiritele celor decedați. Vom analiza istoricul și răspândirea practicilor spiritiste, examinând perspectivele antropologice asupra fenomenelor invizibile, precum și credințele locale legate de interacțiunea dintre lumea celor vii și lumea spiritelor. Discuția va pune accent pe complexitatea acestor credințe și pe modul în care acestea se manifestă cultural și social în diferite contexte. 

9. Vrăjitoria ca mecanism de putere, control și reziliență 

În această săptămână problematizăm rolul vrăjitoriei în exercitarea puterii sociale și în dinamica controlului social. Studenții vor explora modul în care acuzațiile de vrăjitorie și practicile magice servesc ca răspunsuri la tensiuni sociale, economice sau politice. Prin analiza acestor fenomene se va înțelege rolul simbolic al vrăjitoriei în negocierea relațiilor de putere. 

10. INVITAT SPECIAL, Dr. Loredana Lușcan (Jumară), antropolog, autoarea cărții Magia și vrăjitoria. Eseu asupra imaginarului țărănesc într-un sat vâlcean.  

Text principal:  

Jumară, L. (2022). Magia și vrăjitoria. Eseu asupra imaginarului țărănesc într-un sat vâlcean. Cluj-Napoca: Editura Mega, pp. 121–145.  

TEMA 10 

Pe baza textului studiat, imaginați-vă un dialog cu autoarea și formulați trei întrebări relevante care reflectă aspectele esențiale ale capitolului. Aceste întrebări ar trebui să abordeze idei centrale, concepte teoretice sau puncte controversate prezentate în text. Pregătiți-vă să le discutați în cadrul cursului, unde veți avea ocazia să le adresați autoarei și să explorați posibilele răspunsuri într-o dezbatere colectivă. 

11. De la Paracelsus la Crowley: maeștrii ocultismului și moștenirea lor culturală 

Acest curs explorează biografiile, ideile și practicile unor figuri emblematice ale ocultismului european și mondial, din Renaștere până în secolul XX. De la alchimiștii și cabaliștii medievali, la personalități precum Paracelsus, John Dee, Eliphas Lévi, Madame Blavatsky, Aleister Crowley sau Rudolf Steiner, vom analiza modul în care acești ocultiști au influențat nu doar tradițiile ezoterice, ci și filosofia, arta, politica și cultura populară. 

Cursul va urmări trei direcții majore: 

1. contextul istoric și social: cum apar ocultiștii în perioade de criză și transformare culturală; 

2. practici și doctrine: alchimie, magie ceremonială, teosofie, spiritism, astrologie. 

3. reprezentări culturale și mediatice: cum sunt prezentați ocultiștii în literatură, film și cultura pop (de la demonizare la idealizare). 

12. Contracultura ocultă: queer, magie și capitalism 

Ocultul reprezintă un laborator social care ne permite înțelegerea tensiunilor sociale și culturale ale modernității. Din perspectiva sociologiei și antropologiei culturale, ocultismul modern și contemporan este un teren unde se negociază norme și contranorme unde se exprimă identități alternative și unde se critică structuri de putere. 

Legătura cu queer theory este esențială: știn deja din cadrul cursului anterior că mișcările oculte au devenit spații de experimentare sexuală și de contestare a heteronormativității, oferind indivizilor marginalizați modalități simbolice și comunitare de afirmare.  

De asemenea, dimensiunea capitalismului este la fel de importantă. Pe de o parte, practicile magice și oculte au fost forme de rezistență la logica capitalistă, prin comunități bazate pe reciprocitate, ritual și simbol, dincolo de economia pieței. Pe de altă parte, capitalismul târziu a reușit să comercializeze ocultul (tarotul digital, cristalele, vrăjitoria pe Instagram), transformându-l într-un produs de consum cultural. 

13. Locuri bântuite și spații liminale 

Acest curs explorează fascinația pentru locurile bântuite și ideea de „spațiu liminal” – zone aflate între viață și moarte, sacru și profan, siguranță și primejdie. Vom analiza cum astfel de spații (case părăsite, spitale dezafectate, cimitire, ruine, hoteluri sau sate abandonate) funcționează ca medii culturale încărcate de tensiune simbolică și afectivă. 

Din perspectivă antropologică și sociologică, locurile bântuite ne arată cum comunitățile negociază frica, trauma colectivă, memoria istorică și raportul cu supranaturalul. Spațiile liminale devin, astfel, „teatre” ale anxietăților sociale – fie că e vorba de moarte violentă, catastrofe, marginalizare sau încălcarea tabuurilor. 

Studiu de caz: Greyfriars Kyrkyard, Edinburgh, Scoția  

14. Cum se scrie o licență în domeniul Antropologiei ocultului și a paranormalului?  

INVITAT SPECIAL: Daria Antal, absolventă a specializării Sociologie (promoția 2025) 

Text principal: Logica autoiluzionării hipnotice: despre neoliberalizarea confesiunii regresive 

TEMA 14:  

Pe baza textului studiat, imaginați-vă un dialog cu autoarea și formulați trei întrebări relevante care reflectă aspectele esențiale ale lucrării de licență. Aceste întrebări ar trebui să abordeze idei centrale, concepte teoretice sau puncte controversate prezentate în text. Pregătiți-vă să le discutați în cadrul cursului, unde veți avea ocazia să le adresați autoarei și să explorați posibilele răspunsuri într-o dezbatere colectivă. 

Bibliografie obligatorie – vezi săptămâna în curs, coloana „Observații” 

Nota bene! Studenții/x sunt rugați să verifice săptămânal conținutul syllabus-ului și textele propuse pentru lectură; este posibil să survină modificări în tematica abordată pe parcursul semestrului, în funcție de interesele mai particulare ale studenților și de cercetările în derulare ale cadrului didactic. Orice schimbare sau ajustare va fi comunicată în timp util, atât la curs cât și pe canalele de comunicare on-line cu studenții/x. 

Bibliografie suplimentară 

  Augé, Marc. (1995). Non-Places: Introduction to an Anthropology of Supermodernity. Verso Books 

  Belanti, J., Perera, M., & Jagadheesan, K. (2008). Phenomenology of near-death experiences: A cross-cultural perspective. În Transcultural Psychiatry, 45(1): 121–133. 

   Berger, H. A. (1999). A Community of Witches: Contemporary Neo-Paganism and Witchcraft in the United States. University of South Carolina Press. 

   Berger, P.L., Luckmann, T. (2008). Construirea socială a realității. București: Editura ART 

  Bernstein, R. (1983). Beyond Objectivism and Relativism: Science, Hermeneutics, and Praxis. Philadelphia: University of Pennsylvania Press. 

   Clifford, J. (1986). On Ethnographic Allegory. În Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography. Berkeley: The University of California Press, pp. 98–121. 

   Csordas, T. J. (1990). Embodiment as a paradigm for Anthropology. În Ethos, 18(1): 5–47. 

   Descola, P. (2013). Beyond nature and culture. University of Chicago Press. 

   Douglas, M. (1966). Purity and Danger: An Analysis of Concepts of Pollution and Taboo. Routledge. 

   Douglas, M. (1970). Natural Symbols: Explorations in Cosmology. Barrie & Rockliff. 

   Espírito Santo, D., & Hunter, J. (Eds.). (2022). Mattering the invisible: Technologies, bodies, and the realm of the spectral. Berghahn Books, pp. 25–46. 

   French, C.C. (2001). Dying to know the truth: visions of a dying brain, or false memories? În The Lancet, 15(9298): 2010–1.  

   Grof, S. (2000). Psychology of the Future: Lessons from Modern Consciousness Research. Albany, NY: SUNY Press. 

   Grof, S., & Grof, C. (2010 / 2023, 2nd ed.). Holotropic Breathwork: A New Approach to Self-Exploration and Therapy. Albany, NY: SUNY Press. 

   Greenwood, S. (2000). Magic, Witchcraft and the Otherworld: An Anthropology. Oxford: Berg. 

   Holbraad, M. (2012). Truth in motion: The recursive anthropology of Cuban divination. University of Chicago Press. 

   Kat, A.S. (2021). Postcolonial Astrology: Reading the Planets Through Capital, Power, and Labor. Berkeley, CA: North Atlantic Books. 

    Kopel, J. (2022). Near-Death Experiences and Religious Experience. În Religions, 13(2), 156. 

    Kornstein, H. (2021). Queer enchantment: Contours, cruising, crystal visions, and other queer tactics for (not) being seen. PhD thesis, New York University. Varianta on-line: aici.  

   Edwards, D. (2009). Magick, Witchcraft and the Otherworld: An Anthropology. Berg. 

   Erazo, J., & Jarrett, C. (2018). Managing alterity from within: The ontological turn in anthropology and indigenous efforts to shape shamanism. În Journal of the Royal Anthropological Institute, 24(1):145–163. 

   Evans-Pritchard, E. E. (1937) [1989]. Witchcraft, Oracles, and Magic Among the Azande. Oxford: The Clarendon Press.  

   Favret-Saada, J. (2015). Anti-witch: Witchcraft and power in modern France (M. Koskoff, Trans.). Chicago: University of Chicago Press. 

   Foucault, M. (1978). The History of Sexuality, Volume I. Pantheon Books.  

   Frazer, J. G. (1911–1915). The golden bough: A study in magic and religion (3rd ed., Vols. 1–12). London: Macmillan. 

   Kohn, E. (2015). Anthropology of Ontologies. În Annual Review of Anthropology, 44: 311–327.  

   Lecomte-Tilouine, M., & de Sales, A. (Eds.). (2023). Encounters with the invisible: Revisiting spirit possession in the Himalayas. Routledge, pp. 91–118. 

   Lévi-Strauss, C. (1973) [1955]. Tristes tropiques (J. Weightman & D. Weightman, Trans.). New York: Atheneum.  

   Ladwig, P. (2012). Visitors from hell: transformative hospitality to ghosts in a Lao Buddhist festival. În Journal of the Royal Anthropological Institute, 18: S90–S102. 

   Luhrmann, Tanya M. (1989). Persuasions of the Witch’s Craft: Ritual Magic in Contemporary England. Harvard University Press. 

   Magliocco, S. (2004). Witching Culture: Folklore and Neo-Paganism in America. University of Pennsylvania Press. 

   Mauss, M. (1973). Techniques of the body. În Economy and Society, 2(1): 70–88. 

   McGarry, M. (2012). Ghosts of Futures Past: Spiritualism and the Cultural Politics of Nineteenth-Century America. Berkeley, CA: University of California Press. 

    Palaga, C. (2020). „Descoperă-ți puterea interioară!” Instanțe ale guvernării de sine în retorica neoliberală a dezvoltării personale și spirituale, În Gog, Sorin; Simionca, Anca (eds.) Noile subiectivități ale capitalismului global. Spiritualitate, dezvoltare personală și transformări neoliberale în România (New Subjectivities of Global capitalism. Spirituality, Personal Development and Neoliberal Transformations in Romania). Cluj-Napoca: Tact, pp. 93–118. 

   Palaga, C. (2021). Questioning the Secularization Theleology: Zalmoxianism and the Re-Enchantment of the World. În Religions, 13(2). Variantă on-line: ​aici​. 

   Rose, N. (1989). Governing the Soul: The Shaping of the Private Self (2nd ed.). Free Association Books 

   Turner, E. (1996). The hands feel it: Healing and spirit presence among a northern Alaskan people. DeKalb, IL: Northern Illinois University Press. 

   Turner, V. (1969). The Ritual Process: Structure and Anti-Structure. Chicago, IL: Aldine. 

   Turner, V. (1974). Dramas, Fields, and Metaphors: Symbolic Action in Human Society. Cornell University Press. 

   Viveiros de Castro, Eduardo. (1992). From the Enemy’s Point of View: Humanity and Divinity in an Amazonian Society. University of Chicago Press. 

   Viveiros de Castro, Eduardo. (2009). Cannibal Metaphysics: For a Post-Structural Anthropology. Univocal Publishing. 

   Viveiros de Castro, Eduardo. (2015). The Relative Native: Essays on Indigenous Conceptual Worlds. HAU Books. 

   Viveiros de Castro, E. (2018). Cosmological Perspectivism in Amazonia and Elsewhere. Four Lectures given in the Department of Social Anthropology, University of Cambridge, February–March 1998, pp. 45–81. Variantă on-line: aici. 

   Walens, S. (1981). Feasting with cannibals: an essay on Kwakiutl cosmology. Princeton: Princeton University Press. 

  Wagner, R. (2001).  An anthropology of the subject: holographic worldview in New Guinea and its meaning and significance for the world of anthropology. Berkeley: University of California Press.  

    Willerslev R. (2007). Soul Hunters: Hunting, Animism, and Personhood Among the Siberian Yukaghirs. Berkeley:  University of  California Press.  

20% pentru 8 prezențe active 

80% din nota finală se acordă pe baza predării a patru teme, alese dintre exercițiile propuse în cadrul cursurilor. 

Obiectivul general al disciplinei: Acest curs își propune să introducă studenții în diversitatea credințelor și practicilor legate de supranatural, oferind o înțelegere critică a modului în care acestea definesc, comunică, ilustrează, modifică și influențează structurile culturale și sociale. Cursul are drept scop să-i pregătească pe studenții participanți să înțeleagă aceste fenomene oculte și paranormale nu doar ca pe simple curiozități, ci ca pe fenomene culturale semnificative, care ne ajută să înțelegem mai profund complexitatea vieții umane, raportul cu necunoscutul și modul în care diverse societăți răspund la întrebările fundamentale despre existență, putere și cunoaștere.  

Pe parcursul celor 14 săptămâni, studenții vor explora concepte teoretice, metodologii, și studii de caz referitoare la ontologii supranaturale, experiențele aproape de moarte, șamanism, spiritism, vrăjitorie și intersecțiile dintre ocult, capitalism și identitățile queer. Acest curs este structurat pentru a provoca studenții să exploreze dincolo de limitele epistemologice convenționale și să îmbine teoriile antropologice cu analiza critică a fenomenelor considerate extraordinare în societățile secularizate.  

Studierea acestor practici și credințe dintr-o perspectivă antropologică ne oferă o înțelegere profundă asupra următoarelor aspecte: 

1. diversitatea epistemologiilor culturale: investigând cum diferite culturi înțeleg și valorifică fenomenele oculte și paranormale, putem explora pluralitatea epistemologiilor și modalitățile alternative de cunoaștere. Ascest lucru ne ajută să înțelegem mai bine diferențele fundamentale în modul în care realitatea este percepută și experimentată în contexte culturale diverse; 

2. relația între putere, cunoaștere și magie: aceste fenomene nu sunt doar marginale sau iraționale, ci deseori reflectă raporturile de putere, control și autoritate din societate. Magia, vrăjitoria și alte forme de ocultism pot fi folosite ca metode de contestare a structurilor de putere dominante, dar și ca mecanisme de consolidare a acestora; 

3. răspunsurile umane la incertitudine și anxietate socio-culturală: în momente de criză personală, politică sau ecologică, oamenii se îndreaptă deseori către explicații oculte și paranormale pentru a face față incertitudinii. Aceste credințe și practici funcționează ca mecanisme de adaptare și interpretare a realităților incomprehensibile sau amenințătoare; 

4. instrumentalizarea ocultului în politică și economie: practicile oculte nu sunt doar simple superstiții, ci joacă un rol semnificativ în strategiile politice, economice și culturale ale societăților contemporane. O înțelegere a modului în care ocultismul și paranormalul sunt instrumentalizate ne poate ajuta să deslușim mecanismele de control și influență într-un context global; 

5. reconfigurarea experiențelor religioase: practicile oculte sunt deseori interconectate cu experiențele religioase, iar studierea acestora ne permite să înțelegem mai bine sincretismele și transformările religioase în societățile moderne. Învățând despre ocult și paranormal, descoperim noi dimensiuni ale modului în care sacralitatea și profanul se împletesc în cotidiană a actorilor sociali. 

Obiectivele specifice:

La finalul acestui curs, studenții vor putea să:  

1. analizeze prin intermediul unui filtru relativist diversitatea ontologică a diferitelor culturi, prin studierea credințelor despre spirite, șamanism, și alte fenomene transpersonale. 

2. aplice metode etnografice pentru a investiga practicile legate de experiențe supranaturale sau oculte;  

3. evalueze modului în care fenomenele oculte contribuie la construcția identităților culturale și personale; 

4. exploreze diferențele epistemologice dintre cunoașterea științifică și cunoașterea populară/experiențială în cazul fenomenelor paranormale și oculte; 

5. analizeze funcțiile sociale ale fenomenelor paranormale în diferite contexte culturale; 

6. exprime preferințe paradigmatice personale în antropologia transpersonală și să le apere în mod coerent; 

7. dezvolte și să experimenteze sentimente reciproce de apropiere și solidaritate cu colegii, cu profesorul și cu disciplina antropologiei/ sociologiei.