Număr de credite: 5

Cod: ALR3408

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 3, licență, Antropologie, Sociologie

Curs 

Curs I. Munca în societățile „primitive”.  Modul de producție domestic 

 Sub-folosirea forței de muncă. Elementele modului de producție domestic: diviziunea muncii; relația primitivă dintre om și ustensile; producția pentru reproducerea vieții; proprietatea „primitivă”; distribuție și reciprocitate. 

Cursul 2. Munca fizică – muncă intelectuală. Modurile de producție ale antichității 

Primele forme de producție și exploatare a surplusului.Munca în civilizațiile Epocii Bronzului. Munca în civilizațiile Epocii Fierului. Modul de producție sclavagist. 

Cursul 3. Modul de producție feudal (secolele 11-13) 

Caracteristicile MPF: categoriile sociale; relația de vasalitate și obligație;    parcelarea suveranității și consecințele ei. Dinamica feudală. Orașul medieval. Criza feudalismului dezvoltat. 

Cursul 4. Apariția relațiilor capitaliste 

Modelul comercial al dezvoltării economice. Modelul demografic al dezvoltării economice medievale. Apariția capitalismului agrar în Anglia. 

Cursul 5. Tranziția la capitalismul industrial și măsurarea exactă a                     timpului 

Munca în raport cu o sarcină vs. munca în raport cu timpul măsurat. Modalități premoderne de măsurare a timpului. Ceasul mecanic și transformarea percepției timpului. Tehnologii de disciplinare și forme de rezistență la acestea. Tranziția la capitalismul industrial. Școala ca agent disciplinator. Etica puritană și disciplinarea lucrătorilor. 

Cursul 6. Muncă industrială și consens productiv în perioada postbelică (I) 

Specificul procesului de muncă în capitalism. 

Forme de obținere a consensului productiv:Procesul muncii ca joc; Formarea unei piețe interne de forță de muncă; Formarea unei forme de guvernare internăintreprinderii capitaliste; Sindicalismul. 

Cursul 7. Muncă industrială și consens productiv în perioada postbelică (II) 

Specificul procesului de muncă în capitalism. 

Forme de obținere a consensului productiv:Procesul muncii ca joc; Formarea unei piețe interne de forță de muncă; Formarea unei forme de guvernare internă intreprinderii capitaliste; Sindicalismul. 

Cursul 8. Proiecție de film documentar pe tema muncii industriale contemporane: „The Take”. 

Cursul 9. Istoria muncii industriale I. Sistemul de fabrică și apariția uzinei: o nouă configurație a relației dintre muncă și timp (1700-1840). 

Cursul 10. Istoria muncii industriale II. Maturizarea clasei muncitorilor industriali și mișcările sociale pe care aceștia le-au declanșat (1840-1913). 

Cursul 11 . Istoria muncii industriale III. Militarizarea muncii industriale în Primul Război Mondial. Raționalizarea americană a organizarii muncii. Conflicte mobilizate de mișcările muncitorești (revoluția rusă, războiul civil din Spania): 1914-1939. 

Cursul 12. Istoria muncii industriale IV. Succesul postbelic al mișcărilor muncitorești și decăderea acestora: 1939-1980. 

Cursul 13. Transformările postfordiste ale muncii 

Cursul 14.  Forme de muncă non-tradiționale: Munca de acasă/telemunca 

Beneficii și dificultăți ale telemuncii. Emailul și munca neplătită. „Pregătirea mentală” pentru muncă. Noua si vechea muncă domestică. Munca de acasă și precarizarea muncii. 

Seminar

1. Introducere 

2. Silvia Federici. Caliban și vrăjitoarea; cap. Întreaga lume are nevoie de un șoc. Pp. 36-83 

3. Silvia Federici. Caliban și vrăjitoarea; cap. Acumularea muncii și degradarea femeilor. Pp. 102-168 

4. Ellen Meiksins Wood. Originea capitalismului, cap. 4 Comerț sau capitalism?; cap. 5 Originile agrare ale capitalismului. Pp. 139-177 

5. Friederich Engels. Situația clasei muncitoare din Anglia: Introducere, cap. Concurența. Pp. 51-67; 323-336 

6. Constantin Dobrogeanu Gherea. Neoiobăgia. 

7. Henri H Stahl. Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, volumul I: 

Capitolul 1, Teorii în legătură cu comuna primitivă, paginile 11-20 

Partea II, Cap. I: Teorii despre structurile teritoriale sătești pg 65-80 

8. Manuela Boatcă. Laboratoare ale modernității; Cap. A doua sclavie și a doua iobăgie. Regimuri locale ale muncii din periferia globală. Pp. 35-67 

9. Robert Darnton, Marele masacru al pisicii şi alte episoade din istoria culturii franceze; Victor Vozian – Sindicate și organizații ale muncitorilor din SUA la sfârșitul sec XIX și începutul secolului XX 

10. Sigfried Kracauer. Salariații. Pg 15-49 

11. Sebastian Țoc și Dinu Guțu (2021)– Munca de îngrijire românce și moldovence în Italia, pg 1-31 

12. Delia Bădoi (2020)- Ocuparea pe platformele digitale în contextul crizei COVID-19: studiu de caz asupra personalului de livrare; Cosmin Popan (2022) – Ce nu știi despre livratorul tău de mâncare 

13. Gabriel Troc (2019) Clasă de mijloc, clasă muncitoare salariată sau precariat? (în Hipsteri, bobos și clase creative, ed. Ciprian State și Dinu Guțu) Pg 211-230. 

14. Sinteză. Recapitulare. Concluzii. 

Bibliografie 

Obligatorie: 

Kracauer, Siegfried. 2012 (1930), Salariații, Tact  

Marx, K. 1847, Munca salariată și capital, https://www.marxists.org/romana/m-e/1847/munca-salariata/index.htm 

Meiksins Wood, Ellen. 2015. Originea capitalismului, Tact 

Thompson, E.P. 1967, Time, Work-Discipline, and Industrial Capitalism, Past and Present, 38 (Dec. 1967), pp.59-67  

Weeks, Kathi. 2011, The Problem with Work. Feminism, Marxism, Antiwork Politics, and Postwork Imagination, Duke University Press 

Suplimentară: 

Andreson, Perry. 1974, Passages from Antiquity to Feudalism, NLB, Londra, pp.18-29; 147-154 

Brenner, Robert. 1976, Agrarian Class Structure and Economic Development in Pre-Industrial Europe, Past and Present No. 70 (Feb. 1976), pp. 30-75 

Boissonnade P. 1999 (1927), Life and Work in Medieval Europe, Routledge. 

Dobrogeanu-Gherea, Constantin. 1910. Neoiobăgia.  

Durkheim, Emile. 2001 (1893), Diviziunea muncii sociale, Albatros 

Engels, F. 1953 [1845], Situația clasei muncitoare din Anglia, Editura Pentru Literatură Politică, Cap. Concurența, pp. 87-98 

Federici, Silvia. 2016. Caliban și vrăjitoarea, Editura Hecate 

Gorz, Andre, 1999, Recaliming Work, Beyond the Wage-Based Society, Polity press 

Hobsbawm, Eric, 2015 (1964), Labouring Men, Studies in the History of Labour, Weidenfeld & Nicolson 

Le Goff, J. 1985, Time, Work and Culture in the Middle Ages, Chicago, Goldhammer; Cap. Labor time in the „crisis” of the fourteenth century: from medieval time to modern time (pp.43-52) 

Le Goff, J. 1993, Banii și viața. Economie și religie în Evul Mediu, Editura Erasmus. 

Sahlins, Marshall. 1972, Stone Age Economics, Routledge, Cap. The Domestic Mode of Production, pp.41-99 

Schlager, Neil (edt.). Saint James Encyclopedia of Labor History Worldwide. Major Events in Labor History and Their Impact, Vol. I and II, St. James Press 

Sohn-Rethel, Alfred. 1978, Intellectual and Manual Labour. A Critique of Epistemology, Macmillan Press, pp.83-132 

Stahl, Henry H. 1986, The Romanian Tributary System, Review (Fernand Braudel Center), Vol. 9, No. 4 (Spring, 1986), pp. 619-647 

Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol I, II, III, Cartea Românească 

Thompson. E.P. 1963, The Making of the English Working Class, Vintage Books  

Weber, Max. 2003 (1904), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas 

Willis, Paul. 1977, Learning to Labour. How working class kids get working class jobs, Saxon House 

Wolf, Eric. 1966, Peasants, Prentice-Hall, Cap. 1; 3 

Filme documentare 

The Take – Naomi Klein; Avi Lewis, 2004 

Le temps de ouvriers – Stan Neumann, 2020 

Curs

50% – examen scris în sesiune.

Seminar

Prezentarea unui text = 4p (obligatorie) 

6 fișe de lectură = 6p 

Obiectivul general al disciplinei:

Cursul își propune să îi familiarizeze pe studenți cu principalele momente din istoria globală a muncii și cu principalele teoretizări ale acestora. 

În completarea altor cursuri pe tematica muncii, cursul de față abordează problema muncii dintr-o perspectivă istorică, pentru a pune în evidență – prin lecturi sociologice și antropologice – cum s-a transformat munca de-a lungul timpului, cum s-a ajuns la configurația de azi și ce putem anticipa pentru viitor. 

Obiectivele specifice:

Înțelegerea de către studenți a tipului de muncă contemporan dominant – munca salariată – în raport cu alte forme de muncă specifice unor moduri de producție și practici de subzistență din trecut; înțelegerea modului în care practicile muncii, care sunt subordonate presiunilor pentru producerea de surplus, se naturalizează, producând în același timp diviziuni și ierarhii sociale, în fapt chiar eșafodajul structurii sociale.