Număr de credite: 5

Cod: ALR3408

Predare: curs 2h, seminar 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs principal, semestrul 3, licență, Antropologie, Sociologie

Curs:

Curs 1. Munca în societățile "primitive". Modul de producție domestic

Sub-folosirea forței de muncă. Elementele modului de producție domestic: diviziunea muncii; relația primitivă dintre om și ustensile; producția pentru reproducerea vieții; proprietatea „primitivă”; distribuție și reciprocitate.

Cursul 2. Munca fizică - muncă intelectuală.

Modurile de producție ale antichității Primele forme de producție și exploatare a surplusului.Munca în civilizațiile Epocii Bronzului. Munca în civilizațiile Epocii Fierului. Modul de producție sclavagist.

Cursul 3. Modul de producție feudal (secolele 11-13)

Caracteristicile MPF: categoriile sociale; relația de vasalitate și obligație; parcelarea suveranității și consecințele ei. Dinamica feudală. Orașul medieval. Criza feudalismului dezvoltat.

Cursul 4. Apariția relațiilor capitaliste

Modelul comercial al dezvoltării economice. Modelul demografic al dezvoltării economice medievale. Apariția capitalismului agrar în Anglia.

Cursul 5. Tranziția la capitalismul industrial și măsurarea exactă a timpului

Munca în raport cu o sarcină vs. munca în raport cu timpul măsurat. Modalități premoderne de măsurare a timpului. Ceasul mecanic și transformarea percepției timpului. Tehnologii de disciplinare și forme de rezistență la acestea. Tranziția la capitalismul industrial. Școala ca agent disciplinator. Etica puritană și disciplinarea lucrătorilor.

Cursul 6. Muncă industrială și consens productiv în perioada postbelică

Specificul procesului de muncă în capitalism. Forme de obținere a consensului productiv: Procesul muncii ca joc; Formarea unei piețe interne de forță de muncă; Formarea unei forme de guvernare internă intreprinderii capitaliste; Sindicalismul.

Cursul 7. Proiecție de film documentar pe tema muncii industriale contemporane: „The Take”. proiecție de film urmată de dezbatere.

Cursul 8. Istoria muncii industriale I.

Sistemul de fabrică și apariția uzinei: o nouă configurație a relației dintre muncă și timp (1700-1840). prelegere ilustrată cu film documentar;

Cursul 9. Istoria muncii industriale II.

Maturizarea clasei muncitorilor industriali și mișcările sociale pe care aceștia le-au declanșat (1840-1913). prelegere ilustrată cu film documentar;

Cursul 10 . Istoria muncii industriale III.

Militarizarea muncii industriale în Primul Război Mondial. Raționalizarea americană a organizarii muncii. Conflicte mobilizate de mișcările muncitorești (revoluția rusă, războiul civil din Spania): 1914-1939. prelegere ilustrată cu film documentar;

Cursul 11. Istoria muncii industriale IV.

Succesul postbelic al mișcărilor muncitorești și decăderea acestora: 1939-1980. prelegere ilustrată cu film documentar;

Cursul 12. Transformări ale muncii în epoca postindustrială

Cursul 13. Forme de muncă non-tradiționale: Munca de acasă/telemunca

Beneficii și dificultăți ale telemuncii. Emailul și munca neplătită. "Pregătirea mentală" pentru muncă. Noua si vechea muncă domestică. Munca de acasă și precarizarea muncii.

Cursul 14. Sinteză. Recapitulare. Concluzii.

Seminar

Sem. 1. Introducere

Sem. 2. Silvia Federici. Caliban și vrăjitoarea; cap. Întreaga lume are nevoie de un șoc. Pp. 36-83

Sem.3. Silvia Federici. Caliban și vrăjitoarea; cap. Acumularea muncii și degradarea femeilor. Pp. 102-168

Sem.4. Ellen Meiksins Wood. Originea capitalismului, cap. 4 Comerț sau capitalism?; cap. 5 Originile agrare ale capitalismului. Pp. 139-177

Sem.5. Friederich Engels. Situația clasei muncitoare din Anglia: Introducere, cap. Concurența. Pp. 51-67; 323-336

Sem.6. Constantin Dobrogeanu Gherea. Neoiobăgia.

Sem.7. Henri H Stahl. Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, volumul I: Capitolul 1, Teorii în legătură cu comuna primitivă, paginile 11-20 Partea II, Cap. I: Teorii despre structurile teritoriale sătești pg 65-80

Sem. 8. Manuela Boatcă. Laboratoare ale modernității; Cap. A doua sclavie și a doua iobăgie. Regimuri locale ale muncii din periferia globală. Pp. 35-67

Sem. 9. Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. III, Cartea Românească. Partea I, Cap. I: Condițiile istorice de dezvoltare a feudalismului românesc

Sem. 10. Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. III, Cartea Românească. Partea V, Cap I: Procesul social de separare a rumânului de delnița lui

Sem. 11. Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. III, Cartea Românească. Partea V, Cap II: Rolul domniei în procesul de trecere de la satele devălmașe aservite la moșiile boierești muncite în clacă

Sem. 12. Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. III, Cartea Românească. Partea V, Cap III: Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor bazate pe renta în produse și renta în muncă

Sem. 13. Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. III, Cartea Românească. Încheiere

Sem. 14. Sinteză. Recapitulare. Concluzii. 

Andreson, Perry. 1974, Passages from Antiquity to Feudalism, NLB, Londra, pp.18-29; 147-154

Brenner, Robert. 1976, Agrarian Class Structure and Economic Development in Pre-Industrial Europe, Past and Present No. 70 (Feb. 1976), pp. 30-75

Durkheim, Emile. 2001 (1893), Diviziunea muncii sociale, Albatros

Engels, F. 1953 [1845], Situația clasei muncitoare din Anglia, Editura Pentru Literatură Politică, Cap. Concurența, pp. 87-98

Federici, Silvia. 2016. Caliban și vrăjitoarea, Editura Hecate

Dobrogeanu-Gherea, Constantin. 1910. Neoiobăgia.

Le Goff, J. 1985, Time, Work and Culture in the Middle Ages, Chicago, Goldhammer; Cap. Labor time in the "crisis" of the fourteenth century: from medieval time to modern time (pp.43-52)

Kracauer, Siegfried. 2012 (1930), Salariații, Tact

Marx, K. 1847, Munca salariată și capital, https://www.marxists.org/romana/m-e/1847/munca-salariata/index.htm Meiksins Wood, Ellen. 2015. Originea capitalismului, Tact

Sahlins, Marshall. 1972, Stone Age Economics, Routledge, Cap. The Domestic Mode of Production, pp.41-99 Schlager, Neil (edt.). Saint James Encyclopedia of Labor History Worldwide. Major Events in Labor History and Their Impact, Vol. I and II, St. James Press

Sohn-Rethel, Alfred. 1978, Intellectual and Manual Labour. A Critique of Epistemology, Macmillan Press, pp.83- 132 Stahl, Henry H. 1986, The Romanian Tributary System, Review (Fernand Braudel Center), Vol. 9, No. 4 (Spring, 1986), pp. 619-647

Stahl, Henry H. 1998, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol I, II, III, Cartea Românească

Thompson, E.P. 1967, Time, Work-Discipline, and Industrial Capitalism, Past and Present, 38 (Dec. 1967), pp.59- 67 Thompson. E.P. 1963, The Making of the English Working Class, Vintage Books

Weber, Max. 2003 (1904), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas

Weeks, Kathi. 2011, The Problem with Work. Feminism, Marxism, Antiwork Politics, and Postwork Imagination, Duke University Press

Willis, Paul. 1977, Learning to Labour. How working class kids get working class jobs, Saxon House

Wolf, Eric. 1966, Peasants, Prentice-Hall, Cap. 1; 3 Filme documentare The Take – Naomi Klein; Avi Lewis, 2004 Le temps de ouvriers – Stan Neumann, 2020

Curs

50% - examen scris în sesiune.

Seminar

50% - Prezentări de text; reacții la prezentările de text; fișe de lectură.

Obiectivul general al disciplinei:

Cursul își propune să îi familiarizeze pe studenți cu principalele momente din istoria globală a muncii și cu principalele teoretizări ale acestora. În completarea altor cursuri pe tematica muncii, cursul de față abordează problema muncii dintr-o perspectivă istorică, pentru a pune în evidență - prin lecturi sociologice și antropologice - cum s-a transformat munca dea lungul timpului, cum s-a ajuns la configurația de azi și ce putem anticipa pentru viitor

Obiectivele specifice:

Înțelegerea de către studenți a tipului de muncă contemporan dominant - munca salariată - în raport cu alte forme de muncă specifice unor moduri de producție și practici de subzistență din trecut; înțelegerea modului în care practicile muncii, care sunt subordonate presiunilor pentru producerea de surplus, se naturalizează, producând în același timp diviziuni și ierarhii sociale, în fapt chiar eșafodajul structurii sociale