Numar de credite: 7

Cod: AMR3049

Predare: curs 2h, seminar 1h

Limba de predare: Română

Tip: obligatoriu, semestru 3, Master Muncă și transformări sociale

Curs

1.      Introducere, aspecte organizatorice

2.      Expertiză, legitimitate și principiul de organizare profesional

3.      Modelul clasic al profesionalizării. Semi-profesii, ocupații

4.      Profesia ca monopol asupra cunoașterii

5.      Logica managerială și logica profesională

6.      Etica profesională în era auditului

7.      Identitate profesională și intersectionalitate

8.      Inovație și tehnologie în profesiile contemporane. Impactul transformărilor comunicării

9.      Dimensiunea de gen a institutionalizării proiectelor profesionale

10.  Globalizare și diversitate profesională

11.  Profesii și responsabilitate socială

12.  Știință, expertiză, post-adevăr I

13.  Știință, expertiză, post-adevăr II

14.  Concluzii

Seminar

1.      Introducere, aspecte organizatorice

2.      Expertiză, legitimitate și principiul de organizare profesional

3.      Modelul clasic al profesionalizării. Semi-profesii, ocupații

4.      Profesia ca monopol asupra cunoașterii

5.      Logica managerială și logica profesională

6.      Etica profesională în era auditului

7.      Identitate profesională și intersectionalitate

8.      Inovație și tehnologie în profesiile contemporane. Impactul transformărilor comunicării

9.      Dimensiunea de gen a institutionalizării proiectelor profesionale

10.  Globalizare și diversitate profesională

11.  Profesii și responsabilitate socială

12.  Știință, expertiză, post-adevăr I

13.  Știință, expertiză, post-adevăr II

14.  Concluzii

Obligatorie

Abbott, Andrew. The system of professions: An essay on the division of expert labor. University of Chicago press, 2014.

Kirkpatrick, Ian, and Mirko Noordegraaf. „Organizations and occupations.” The Oxford handbook of professional service firms (2015): 92-112.

Freidson, Eliot. Professionalism, the third logic: On the practice of knowledge. University of Chicago press, 2001.

Hammersley, Martyn. „Sociology as a profession in a post-truth world.” The Future of Sociology. Routledge, 2022. 135-154.

Eyal, Gil. The crisis of expertise. John Wiley & Sons, 2019.

Friedensen, Rachel E., and Eziekiel Kimball. „The Professoriate and the Post-Truth Era: A Historiographic Analysis of Expert Judgment and the Destabilization of Objective Truth.” Education Policy Analysis Archives 26.149 (2018).

Holmwood, John. „Sociology’s misfortune: disciplines, interdisciplinarity and the impact of audit culture.” The British journal of sociology 61.4 (2010): 639-658.

Goto, Masashi. „Collective professional role identity in the age of artificial intelligence.” Journal of Professions and Organization 8.1 (2021): 86-107.

Abbott, Pamela, and Liz Meerabeau. „Professionals, professionalization and the caring professions.” The sociology of the caring professions. Routledge, 2020. 1-19.

Greed, Clara. Surveying Sisters: Women in a traditional male profession. Taylor & Francis, 2022.

Noordegraaf, Mirko. „Protective or connective professionalism? How connected professionals can (still) act as autonomous and authoritative experts.” Journal of professions and organization 7.2 (2020): 205-223.

Suplimentară:

Eyal, Gil, and Grace Pok. „From a sociology of professions to a sociology of expertise.” CAST Workshop on Security Expertise, University of Copenhagen. Vol. 6. 2011.

Scheibmayr, Isabella, and Astrid Reichel. „Who benefits from (Human Resource Management) professionalization? The moderating role of gender on professionalization effects in organisations.” Human Resource Management Journal (2023).

Bishu, Sebawit G., and Andrea M. Headley. „Equal employment opportunity: Women bureaucrats in male‐dominated professions.” Public Administration Review 80.6 (2020): 1063-1074.

Baker-Brunnbauer, Josef. „Management perspective of ethics in artificial intelligence.” AI and Ethics 1.2 (2021): 173-181.

Collins, Randall. The credential society: An historical sociology of education and stratification. Columbia University Press, 2019.

Harrington, Brooke, and Leonard Seabrooke. „Transnational professionals.” Annual Review of Sociology 46 (2020): 399-417.

Kearney, Grainne P., et al. „Why institutional ethnography? Why now? Institutional ethnography in health professions education.” Perspectives on medical education 8 (2019): 17-24.

Ingram, Nicola, and Kim Allen. „‘Talent-spotting’or ‘social magic’? Inequality, cultural sorting and constructions of the ideal graduate in elite professions.” The Sociological Review 67.3 (2019): 723-740.

Lounsbury, Michael, et al. „New directions in the study of institutional logics: From tools to phenomena.” Annual Review of Sociology 47 (2021): 261-280.

Stampnitzky, Lisa. „Rethinking the “crisis of expertise”: a relational approach.” Theory and Society (2023): 1-28.

Newman, Janet, and John Clarke. „The instabilities of expertise: remaking knowledge, power and politics in unsettled times.” Innovation: The European journal of social science research 31.1 (2018): 40-54.

Gangl, Katharina, et al. „Confidence in the economy in times of crisis: Social representations of experts and laypeople.” The Journal of Socio-Economics 41.5 (2012): 603-614.

Hulme, Mike, et al. „Social scientific knowledge in times of crisis: What climate change can learn from coronavirus (and vice versa).” Wiley interdisciplinary reviews. Climate change 11.4 (2020).

Hopf, Henning, et al. „Fake science and the knowledge crisis: ignorance can be fatal.” Royal Society open science 6.5 (2019): 190161.

Hendriks, Friederike, Dorothe Kienhues, and Rainer Bromme. „Replication crisis= trust crisis? The effect of successful vs failed replications on laypeople’s trust in researchers and research.” Public Understanding of Science 29.3 (2020): 270-288.

Curs

60% Examen scris în sesiune (grilă + redacțional)

Seminar

40% Proiect de cercetare și intervenție

Obiectivul general al disciplinei

Cursul Sociologia Profesiilor și Transformările Logicii Expertizei în Era Neoliberală, propune o analiză a schimbărilor majore prin care trec profesiile și procesele de închidere socială a cunoașterii într-un context marcat de neoliberalism. Logica expertizei și a autonomiei profesiilor se intersectează și se ciocnește cu logica managerială, a culturii auditului și cuantificării productivității, generând tensiuni și ducând la noi forme de definire și auto-definire. Cursul va analiza procesele de profesionalizare văzute atât dintr-o perspectivă istorică cât și ca un mecanism de reglementare socială alternativ birocrației și pieței. Acestea se renegociază și se adaptează în contextul neoliberalismului târziu. În acest sens, se vor discuta dinamica schimbării rolului profesiilor în societate, precum și modul în care influențează logica managerială deciziile și practicile profesionale. Un alt aspect esențial al cursului îl reprezintă conceptul de expertiză, adevăr și cunoaștere legitimă. Studenții vor explora construcția și autoritatea cunoașterii experte în diverse domenii și vor înțelege cum expertiza contribuie la consolidarea identității profesionale și legitimității în societate. Vor fi discutate, de asemenea, provocările legate de confruntarea între expertiza legitimată și alternativele de cunoaștere, care pot genera tensiuni între diferite grupuri profesionale și sisteme de valori. Pe parcursul cursului, se va analiza relația dintre logica profesiei și logica managerială. Studenții vor explora modul în care cultura auditului și cuantificării au intrat în sfera profesională, influențând luarea deciziilor, eficiența și productivitatea. Astfel, vor fi evidențiate conflictele și interacțiunile complexe dintre aceste două logici și modul în care pot influența calitatea și direcția activităților profesionale.

Obiectivele specifice

Cunoașterea principalelor teorii legate de profesii și profesionalizare

Înțelegerea particularității principiului de organizare profesional prin contrast cu cel al pieței și birocrației

Înțelegerea diferențelor dintre logica managerială și cea profesională în organizațiile contemporane

Înțelegerea provocărilor specifice prin care se caracterizează procesele de închidere profesională în perioada contemporană

Înțelegerea tensiunilor legate de cunoașterea legitimă în contextul „societății post-adevăr”