“Sociologia este în mod esențial studiul explicativ și comprehensiv al realității sociale în totalitatea ei, adică a unei realități sui generis, precum și a unor părți, fenomene și procese ale acestei realități, în legăturile lor multiple, variate și complexe cu întregul” (Achim Mihu, Sociologia dreptului, Cluj-Napoca, 2000, ed. a IV-a, p.6).
Personalitate marcantă a sociologiei clujene și din România, profesorul universitar dr. Achim Mihu a plecat dintre noi în data de 14 octombrie 2018. Opera lui a adus laolaltă tradiția sociologiei europene, cu deschiderile sale spre filosofie socială, și a celei americane, orientate către cercetarea empirică a interacțiunilor umane.
A studiat la Institutul de Științe Economice din București (1955) și a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București (1970). A fost bursier Fulbright la Cornell University (1967-1968) și zece ani mai târziu la University of Minnesota. Cariera sa academică se leagă strâns de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, unde începe ca asistent universitar (1958) și treptat devine profesor (1978), contribuind la renașterea și instituționalizarea sociologiei ca domeniu de studiu autonom după 1990.
În 1992 înființează Universitatea Avram Iancu la Cluj-Napoca și rămâne dedicat acestei inițiative până la sfârșitul vieții. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, opera sa având rezonanțe comune cu poetica lui Lucian Blaga. În 2001 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.
Dintre publicațiile sale, amintim: Sociometria. Eseu Critic (București, 1967), Sociologia americană a grupurilor mici (București, 1970), ABC-ul investigației sociologice (Cluj, 1971), C.W.Mills și Marxismul (București, 1976), Marxismul și esența umană (Cluj-Napoca, 1978), Meandrele adevărului (Cluj-Napoca, 1983), Maestrul și iedera (Cluj-Napoca, 1988). După 1990, publică numeroase manuale și tratate introductive în Sociologie, Antropologie culturală și Sociologia dreptului.
Curiozitatea sa pentru cotidian și procesele sociale mai largi care îl modelează, aplecarea către dimensiunea filosofică a cercetării sociale, cât și ideile expuse generos, cu răbdare și căldură umană, rămân o sursă de inspirație pentru generațiile actuale și viitoare de sociologi.
