Vintilă Mihăilescu (23 mai 1951 – 22 martie 2020) a adus în științele sociale din România privirea iscoditoare și reflecția tenace a antropologului intuitiv, care deschide conversații pătrunzătoare pornind de la aparenta banalitate a cotidianului. A sădit în jurul lui chemarea spre antropologie, oferind cu o generozitate dezarmantă ghidajul senin și răbdător al celui care iubește drumeția. Și înțelege drumul, spre celălalt și spre el însuși.
Să păstrăm viu ceea ce am învățat de la el.
Condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați regretatului profesor.
***
Vintilă Mihăilescu a fost profesor universitar şi director al Departamentului de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). A absolvit în 1974 Facultatea de Psihologie a Universității din Bucureşti, obţinând în 1993 titlul de Doctor în Psihologie cu teza „Ungureni şi pămînteni. O analiză etnopsihologică”. Între 1979 şi 1990 a desfăşurat activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice din Bucureşti.
În 1990 a înființat Societatea de Antropologie Culturală din România (SACR), prezidând asociația între 1994 și 2000. Între 2005 și 2010 a condus ca director general Muzeul Țăranului Român din București. Din 1998 a fost colaborator permanent al revistei Dilema Veche. A fost profesor invitat la numeroase universităţi şi centre de studii avansate din Canada, Franţa, Belgia, Italia, Elveţia, Austria, Germania, Bulgaria şi Ungaria.
Dintre colaborările sale durabile cu Universitatea Babeș-Bolyai, menționăm programul Teaching Anthropology: Means and Meanings (2003-2006), desfășurat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a UBB în colaborare cu Centrul de Cercetare a Relațiilor Interetnice (CCRIT) în cadrul programelor Regional Seminars for Excellence in Teaching, cu sprijinul financiar al Open Society Institute din Budapesta.
Publicații ilustrative:
- 1999 – Fascinația diferenței, București: Editura Paideia (republicată în 2014 la Editura Trei);
- 2000 – Socio-hai-hui: o altă sociologie a tranziției, București: Editura Paideia;
- 2002 – Svakodnevica nije vise ono sto je bila, traducere din română în croată de Biljana Sikimić, Belgrad;
- 2002 – Vecini și Vecinătăți în Transilvania, coord.: Vintilă Mihăilescu, Gabriela Coman, Ferenc Pozsony; București: Editura Paideia;
- 2006 – Socio-hai-hui prin arhipelagul România, Iași: Editura Polirom;
- 2007 – Antropologie. Cinci introduceri, coordonator, Iași: Editura Polirom (republicat în 2009);
- 2009 – Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape, Iași: Editura Polirom;
- 2010 – Sfârșitul jocului. România celor 20 de ani, București: Editura Curtea Veche;
- 2012 – Iarna vrajbei noastre: protestele din România, ianuarie – februarie 2012; coord.: Vintilă Mihăilescu, Cătălin Augustin Stoica; București: Editura Curtea Veche;
- 2013 – Scutecele națiunii și hainele împăratului: note de antropologie public, Iași: Editura Polirom;
- 2013 – Povestea maidanezului Leuțu: despre noua ordine domestică și criza omului Chișinău: Editura Cartier;
- 2014 – Conditia romă si schimbarea discursului, coord.: Vintilă Mihăilescu, Petre Matei; Iași: Editura Polirom;
- 2014 – Fascinatia diferenței: anii de ucenicie ai unui antropolog, București: Editura Trei;
- 2015 – Apologia pîrleazului, Iași: Editura Polirom;
- 2017 – De ce este România astfel?: avatarurile excepționalismului românesc, coord.: Vintilă Mihăilescu; Iași: Editura Polirom;
- 2017 – Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Iași: Editura Polirom;
- 2018 – Etnogeneză și țuică, Iași: Editura Polirom;
- 2019 – În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului, Iași: Editura Polirom.
