Număr de credite: 

Cod: ALR1403

Predare: curs 2h

Limba de predare: Română

Tip: curs opțional, semestrul 4, 6, licență, Resurse umane

1. Introducere în tematica și problematica cursului. Clarificarea chestiunilor organizatorice și a aspectelor ce țin de procesul de evaluare

2. Structură versus acțiune? Structuralismul constructivist (introducându-l pe Pierre Bourdieu)

3. Consens versus conflict? Un inventar sociologic

4. Incomensurabilitate, progres și (i)raționalitatea revoluțiilor științifice (Thomas Kuhn)

5. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă în progresul științific (Karl Popper)

6. Disputa dintre Thomas Kuhn și Karl Popper privind raționalitatea demersului de cunoaștere științifică

7. Sociologia miniaturală (Georg Simmel). Despre bârfă, mister și secret în societatea contemporană

8. Lumea-mai-mult-decât-umană. Studii critice de antrozoologie (Școala de la Frankfurt; ecofeminismul)

9. Teorii ale identității (II): Multiculturalism și teorie queer

10. Introducându-l pe Foucault: self-help, industrii terapeutice și neoliberalism

11. Reflexivitatea în științele sociale

12. Alegoria (auto)etnografică și rolul textualității în științele sociale

13. De 3X criză în sociologie. Cum o putem depăși?

14 – Prezentare proiecte

Bibliografie obligatorie:

    Bourdieu, P., Wacquant, L.J.D. (1992). An Invitation to Reflexive Sociology. Chicago: The University of Chicago Press, pp. 36-47 (Epistemic reflexivity) și 115-140 (Interest, Habitus, Rationality).

    Bourdieu, P. (2008). Schițe pentru o autoanaliză. București: ART, 143 pagini.

    Fries, C. J. (2008). Governing the health of the hybrid self: Integrative medicine,neoliberalism and the shifting biopolitics of subjectivity. În Health Sociology Review, 17(4): 353-367.

    Kuhn, T. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas, pp. 72-106 și pp. pp. 130-176.

    Seidman, S. (2017). The Legacy of Classical Theory. În Contested Knowledge: Social Theory Today. 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. vii-ix; 1-63

    Seidman, S. (2017). Contested Knowledge: Social Theory Today, 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. 226-253.

    Seidman, S. (2017). Contested Knowledge:Social Theory Today. 6th Ed, Wiley-Blackwell, pp. 203-225 și pp. 331-340.

    Misiti, M. (2019). Animal Studies și Școala de la Frankfurt: dominație și rezistență. În Frasin, I. și Bodi, G. (coord.) Studii de antrozoologie. Interacțiunea om-animal din perspectivă multidisciplinară. București: PRO Universitaria, pp. 49-64.

    Popper, K. R. (1996) [1957]. Introducere. În Mizeria istoricismului. București: Editura All, pp. xxiv-xxvi.

    Popper, K. R. (1997) [1994]. Cunoaștere obiectivă și cunoaștere subiectivă. În Cunoașterea și problema raportului minte-corp. București: Editura Trei, pp. 9–26.

    Bibliografie recomandată:

    Ritzer, G. (1996). Sociological Theory. New York: McGraw Hill Companies.

    Fraser, N. and Nicholson, L. (1989). ‘Social Criticism without Philosophy: An Encounter between Feminism and Postmodernism’, În Universal Abandon: The Politics of Postmodernism, Andrew Ross (ed.), Minneapolis: The University of Minnesota Press, 83–104.

    Bauman, Z. (1992). Is There a Postmodern Sociology? În Intimations of Postmodernity, London: Routledge, pp. 93-113.

    Bauman,  Z. (1992). Sociology, Postmodernity and Exile: An Interview with Zygmunt Bauman. În Intimations

of Postmodernity. London: Routledge, pp. 205-228.

    Binkley, S. (2014). Happiness as enterprise: An essay on neoliberal life, Albany, NY: State University of New York Press.

    Bourdieu, P. (1977). Outline of a Theory of Practice. Cambridge: Cambridge University Press

    Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Social Critique of the Judgment of Taste. London: Routledge.

    Bourdieu, P. (2012). Limbaj și putere simbolică. București: Editura Art, pp. 135–163; pp.175–278.

    Cotoi, C. (2011). Neoliberalism: A Foucauldian Perspective, În International Review of Sociological Research, 1(2): 109-124.

    Clifford, J. (1986). On Ethnographic Allegory. În Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography,

James Clifford and George E. Marcus (eds), Berkeley: The University of California Press, pp. 98-121.

    Emirbayer, M., Mische, A. (1998). What is agency? În The American Journal of Sociology, 103(4):962–1023.

    Feher, M. (2009). Self-Appreciation; or, The Aspirations of Human Capital. În Public Culture, 21(1): 21–41.

    Foucault, M. (2007). Nașterea biopoliticii. Cursuri ținute la College de France, 1978-1979. Cluj-Napoca Idea.

    Frank, A. (2005). What Is Dialogical Research, and Why Should We Do It? În Qualitative Health Research,

15(7): 964-974.

    Giddens, A. (1979). Central Problems in Social Theory: Action, Structure and Contradiction in Social Analysis, London: The Macmillan Press Ltd.

    Giddens, A. (1990). The Emergence of Life-Politics. În Modernity and Self-Identity, Stanford: Stanford University Press, pp. 10-34.

    Kandiyoti, D. (1988). Bargaining with Patriarchy. În Gender and Society, 2(3): 274-290.

    Norgaard, K.M. (2018). The Sociological Imagination in a Time of Climate Change. În Global and Planetary Change, 163:171-176.

    Palaga, C. (2020). „Descoperă-ți puterea interioară!” Instanțe ale guvernării de sine în retorica neoliberală a dezvoltării personale și spirituale, În Gog, Sorin; Simionca, Anca (eds.) Noile subiectivități ale capitalismului global. Spiritualitate, dezvoltare personală și transformări neoliberale în România, (New Subjectivities of Global capitalism. Spirituality, Personal Development and Neoliberal Transformations in Romania). Cluj-Napoca: Tact, pp. 93-118.

    Simmel, G. (2010) [1903]. Metropolis and Mental Life. În Bridge, G and S. Watson (eds). The Blackwell City Reader. Oxford: Blackwell, pp. 103-111.

    Smith, D.E. (1999). Exploring the Social Relations of Discourse: Sociological Theory and the Dialogic of

Sociology. În Writing the Social: Critique, Theory and Investigations, Toronto: University of Toronto Press, pp. 133-146.

    Bibliografie opţională

    Berger, P.L., Luckmann, T. (2008). Construirea socială a realității. București: Editura ART

    Bernstein, R. (1983). Beyond Objectivism and Relativism: Science, Hermeneutics, and Praxis. Philadelphia: University of Pennsylvania Press.

    Denzin, N.K.. Lincoln, Y.S. (Eds), The Handbook of Qualitative Research. Thousand Oaks: Sage, pp. 563-574.

    Foucault, M. (1999). [1969]. Arheologia cunoașterii. București: Editura Univers.

    Giddens, A. 1984. The Constitution of Society: Outline of the Theory of Structuration. Berkeley: University of California Press.

    Giddens, A. (1971). Capitalism and Modern Social Theory: An Analysis of the Writings of Marx, Durkheim and Weber. Cambridge: Cambridge University Press

    Johnson, A.G. (2008). The Forest and the Trees: Sociology as Life, Practice, and Promise. Philadelphia: Temple University Press.

    Ritzer, G. (2008). Social Theory. New York: McGraw-Hill, pp. 1 –158.

    Stănciulescu, E. (1996). Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construirea sociologiei. Iași: Polirom

    Turner, B.S. (2008) The Body and Society. London: Sage Publications Ltd.

    Țopa, L. (1967). Comentarii cu privire la conceptele de sistem sociologic și structură socială. În Sociologia Militans, XV(1): 58 – 105.

    von Wright, G.H. (1971). Explanation and Understanding. Routledge Library Editions: History and Philosophy of Science.

    Weber, M. (1991). The Nature of Social Action. În Runciman, W.G. Weber: Selections in Translation. Cambridge University Press.

   Weber, M. (1978). Economy & Society: An outline of Interpretive Sociology, Vol. 1, Berkeley: University of California Press (concept de bază: pp. 4-26).

20% pentru 9 prezențe active



80% Proiect semestrial de grup, prezentat oral în ultimul curs (săptămâna 14) 

Obiectivul general al disciplinei:

Obiectivul general al disciplinei „Paradigmei sociologice” este acela de a-i ajuta pe studenți să integreze, să sintetizeze, să critice și să aplice conceptele, teoriile și metodele articulate în programa de sociologie. Aceasta disciplină are trei mize principale:

(1) să critice „practica sociologică implicită” și să dea curs unui exercițiu de sociologie a sociologiei (sociologie critică/sociologie reflexivă), chestionând eforturile disciplinei de a se construi ca o știință nomotetică;

(2) explorarea caracterului multiparadigmatic al sociologiei și descrierea avantajelor date de prezența simultană a unor viziuni teoretico-metodologice distincte sau chiar contradictorii asupra producerii și funcționării mediului social;

(3) familiarizarea cu paradigmele sociale ce au fost produse după pierderea masivă în popularitate a funcționalismului și pozitivismului. „Turnura postmodernă” – trecerea de la analiza științifică a structurii sau instituțiilor sociale către explorarea interpretativă a unor fenomene precum limbajul și formele culturale și opresiunea de gen – va constitui al treilea obiectiv principal al cursului de Paradigme sociologice.

Obiectivele specifice:

La finalul acestui curs, studenții vor putea să:

(1) definească ce este o paradigmă sociologică, să argumenteze în fel aceasta este relevantă pentru cercetarea empirică;

(2) chestioneze fundamentele științifice ale sociologiei, între abordările nomotetice și cele ideografice;

(3) să descopere noi proiecte teoretice dezvoltate de generațiile anterioare de sociologi, care creează noi direcții de cercetare sociologică astăzi;

(4) își poziționeze propriile interese de cercetare în domeniul mai larg al teoriei sociologice;

(5) afișeze o lejeritate tot mai mare în utilizarea jargonului sociologic de bază, atât oral cât și în scris;

(6) formuleze răspunsuri clare, articulate din punct de vedere sociologic și din ce în ce mai sofisticate la întrebările puse privind sistemele de privilegii și opresiune, problemele ce țin de inegalitate socială, marginalizare, rasializare, pauperizare etc.

(7) evalueze punctele forte și punctele slabe ale perspectivelor sociologice abordate pe parcursul semestrului;

(8) dezvolte activități grupale de cercetare/schimbare socială, contextualizând sau explicând empiricul prin referire la două paradigme sociologice contradictorii;

(9) exprime preferințele paradigmatice personale și să le apere în mod coerent;

(10) dezvolte și să experimenteze sentimente reciproce de apropiere și solidaritate cu colegii, cu profesorul și cu disciplina sociologiei.